A crescut bugetul cercetării

Zilele acestea are loc rectificarea bugetară, unde înțeleg că Educația și Cercetarea primesc 40 de milioane de lei în plus față de bugetul inițial, pentru Institutul Cantacuzino. Un gest decent, greu de criticat. La fel, majoritatea ministerelor primesc câte ceva în plus, ceea ce sună foarte bine.

Mai în detaliu aflăm însă că serviciile de siguranță națională (STS, SPP, SIE, SRI) primesc împreună suplimentar aproape 180 de milioane de lei (de mai mult de patru ori decât Cercetarea). Este o sumă care, dacă ar fi fost folosită la Educație+Cercetare, ar fi fost suficientă pentru a asigura finanțarea pe anul acesta a aproape 3000 de proiecte de cercetare de tip „Tinere Echipe” dintre cele depuse la competiția demarată în 2014 – competiție pentru care încă n-au fost anunțate rezultatele. S-ar fi putut mai exact finanța cam TOATE PROIECTELE DEPUSE de tinerii cercetători anul trecut. Adică, finanțare competitivă în sens european pentru toate proiectele de cercetare din țară care implică tineri. Aceasta ar fi putut însemna o piedică majoră în calea brain-drain-ului, a plecării din țară a celor mai competitivi absolvenți – ba chiar ar fi furnizat modalități de a atrage tineri performanți din străinătate. Toate, doar cu firmiturile adăugate la rectificare în bugetele serviciilor de siguranță națională - și pe un subiect pe care tot mai multă lume chiar îl consideră legat de siguranța națională.

Spuneam anterior că bugetele „spionilor” și cel al „cercetării” sunt în România în raport de aproape 3:1, oarecum invers decât în Marea Britanie. Și, de asemenea, că avem cam tot atâția cercetători cât „spioni”. În acest context e firesc că s-a mărit bugetul și la cercetare și la serviciile de securitate. Dar chiar și dacă mărirea de buget s-ar fi făcut în proporții egale, tot ar fi fost suficient pentru a finanța nu toate proiectele depuse de tinerii cercetători (n-au cum să fie toate atât de meritorii), dar cu ușurință jumătate.

Cred că sunt motive suficiente aici pentru critică din partea cercetătorilor - în afară poate de cei care beneficiază oricum și de creșterea aceea de buget de la STS/SPP/SIE/SRI.

Sigur, în principiu se puteau căuta bani pentru cercetare și în alte locuri: de exemplu Administrația Prezidențială primește 11 milioane extra (echivalentul a undeva către 150 de proiecte de cercetare pentru tineri pe 2015), iar Parlamentul (cu totul, ambele camerei) cam tot atât (încă vreo 150 de proiecte).


Din cât îmi spun colegii, există în prezent speranțe de finanțare a unui total de 300 dintre cele 3000 de proiecte ale tinerilor. Unii reprezentanți ai cercetătorilor ar fi cerut 900 (adică finanțarea a 30% dintre proiectele depuse în competiție). Sumele vehiculate la rectificarea bugetară sugerează că demararea a 600, sau chiar 900 de proiecte pentru tineri cercetători ar fi (fost) perfect fezabilă. Doar că, așa cum am mai subliniat, astfel de aspecte ajung cu întârziere pe lista de priorități a societății civile și a guvernului, atunci când deciziile sunt deja luate și când nu mai rămâne decât să spunem că nu e bine. Aș reitera atunci că resursele (bugetare sau de alt fel) nu merg singure la cei care cred că le merită, ci la cei care le cer în mod mai persistent, convingător, sustenabil și coerent decât alții – fie ei spioni, parlamentari, sau altceva.  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu, Bucureștiul nu fură banii Transilvaniei

...cu număr. 67.

Vă e frică de libertate