Just released: Romanian plum brandy - world's most antioxidant-rich distilled alcoholic beverage

While we have little interest in cheap superlatives, we have recently stumbled upon one that is perhaps more useless than amusing: the world's most antioxidant-rich distilled alcoholic beverage (in a study that included whiskey, vodka, gin, and tequila) appears to be the Romanian plum brandy from Transylvania („țuica” in Romanian, „palinka” in Hungarian). Its antioxidant content is already similar to that of whiskey even before maturation with/in wood. Unfortunately, we were unable to demonstrate any clear health benefit of the small amounts of antioxidants that may be found in one or even in a few servings of such brandy. Most probably the fresh fruit, or even the traditional preserves, will offer much more health benefits. The research article reporting these data is available here (STUDIA UBB CHEMIA, LX, 2, Tom II, 2015 (p. 355-370), article by Mureșan et al; this journal has an impact factor of ~0.2).

Proaspăt publicat: țuica de prune românească - băutura alcoolică distilată cu cel mai mare conținut antioxidant

Deși nu ne preocupă foarte mult superlativele obținute cu orice preț, ne-am împiedicat recent de unul, probabil însă mai mult inutil decât amuzant: dintre băuturile alcoolice distilate comune (incluzând whisky, vodca, gin, tequila), cel mai mare conținut de antioxidanți pare să îl aibă țuica de prune (mai exact, a fost studiată cea din Transilvania; „palinka” în versiunea maghiară). Ea are putere similară cu a whisky-ului, iar dacă (asemeni lui) este „maturată” cu/în lemn, îl depășește fără probleme. Din păcate nu avem dovezi clare că acei antioxidanți, atâția cât se găsesc într-un pahar (sau chiar mai multe) de țuică, au vreun beneficiu pentru sănătate. Probabil mult mai multe ar avea fructul proaspăt, sau magiunul. Articolul care raportează aceste date, recent publicat, este disponibil online aici (STUDIA UBB CHEMIA, LX, 2, Tom II, 2015 (p. 355-370), articol de Mureșan et al; factorul de impact al acestei reviste este de 0,2).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe