Prea multe biserici

Potrivit datelor oficiale, în România sunt circa 18000 lăcașuri de cult (incluzând biserici, case de rugăciune, sinagogi, moschei, mănăstiri, și altele, ținând de o varietate de religii, toate co-finanțate de stat – dar niciuna oficială de stat). În total, o medie de 0,9 la mia de locuitori.

În SUA, potrivit statisticilor, media este 1,0.

Procentul oamenilor care afirmă că religia este „importantă”, sau care se declară ca aparținând unei religii creștine, sau care afirmă că „cred în Dumnezeu”, este ușor mai mare în România decât în SUA (în general, la 95% sau mai sus).

Avem deci o medie a bisericilor pe cap de locuitor ușor sub cea a SUA (cu atât mai mult cu cât procentual avem mai mulți oameni autodeclarați religioși) – adică mai puține biserici decât o țară pe care în general ne-o cităm ca reper de dezvoltare.

Dacă aceasta este realitatea, atunci cei care constant, și dominant în viața publică, afirmă că avem prea multe biserici (sau prea mulți preoți), par să anunțe neadevăruri. Sau, mai exact, în loc să reflecte realitatea seacă a datelor numerice, dânșii reflectă altceva. Fie propriile dorințe (și nu e aici locul să comentez cât de sunt justificate), fie o realitate care nu se vede în statisticile de mai sus. O realitate în care mulți dintre noi lasă o falie între ceea ce spun și ceea sunt. După 50 de ani de dictatură în care se subînțelegea că te declari cum vrea statul și ești cum vrei tu, ne vine poate încă prea la îndemână să continuăm să jucăm comedia disimulării propriului caracter și a propriilor credințe. Poate pentru că în parte realizăm acest lucru, cei care ni se plâng că avem prea multe biserici găsesc atâta înțelegere, sau atâta compasiune... creștină.


Sigur, se mai pune întrebarea dacă „ne permitem” atâtea biserici, și nu ar trebui cu acei bani să construim școli sau spitale. Sigur că putem. Asta am și făcut timp de 50 de ani. S-a chemat comunism, și oficial nu ne place deloc. Sau?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe