Sub Jamaicanul soare mioritic

Graficul de mai jos (sursa: © TrendEconomy.com) prezintă procentul de populație rurală în România, comparativ cu cele din UE (media a 28 de state), și alte câteva țări, din 1960 până în 2013. România iese în evidență prin procentajul decisiv mai mare al populației rurale. Dacă în 1960 eram la egalitate cu Bulgaria, azi Bulgaria a atins media UE, în timp ce România a rămas la mare distanță. Alte țări estice, ca Polonia sau chiar Rusia, sunt de asemenea mult mai urbane decât România. Se pot nota chiar tendințe precum cea din Olanda, de a reduce populația rurală în anii foarte recenți încă mai mult sub nivelul mediei europene. Dacă ne uităm la procentajul de 70% din 1960, înțelegem că aproape toți suntem de la sat – doar că unii s-au mutat recent (de un an de, zece, sau de 50) la oraș.



Chiar așa de diferită să fie România de estul Europei? O privire pe datele Băncii Mondiale (aici) arată în fapt că printre cele 211 țări și teritorii indexate în lume, România este undeva la mijloc (locul 118), cu 46% populație rurală, constant pe ultimii trei ani. Exact același procentaj cu Jamaica. Similar de asemenea cu cele ale Slovaciei, Sloveniei, sau Serbiei. Comparați cu 2% în Belgia, sau 14% în Suedia.

Fiind atât de diferiți sub acest aspect față de majoritatea restului Europei, e normal să fim diferiți și sub altele. Diferiți - nu inferiori, nu superiori.


Dar de ce suntem oare diferiți în aceste statistici? Dincolo de dezvoltarea economică industrială, mai este de enumerat și aspectul administrativ, de formalități. În datele Băncii mondiale, și inclusiv în cele din graficul de mai sus, noțiunea de „rural” este definită de fiecare țară după propriile criterii. Spre exemplu, în Canada e vorba de localități cu densitate mai mică de 150 de locuitori pe kilometrul pătrat. Definiții similare, dar cu alte numere, au și alte țări. România nu are o astfel de definiție strictă. Se vorbește la noi vag de „densitate de populație mai mică” și de „lucratul pământului”. După criteriile canadiene, cea mai mare comună din România (Florești-Cluj), cu o medie de 800 de locuitori pe kilometrul pătrat, ar fi însă de fapt arie urbană. Multe alte sate și comune din țara noastră sunt probabil în situații similare. De aceea s-ar putea ca socotind după criterii internaționale, România să aibă aproape același nivel de populație rurală cu restul UE. Graficul de mai sus (și locul 118 la nivel mondial) este posibil deci să fie o minciună, ca efect al modului diferit în care privim chestiunile administrative. Irie man, ca-n Jamaica... 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe