Copaci magici

Studiile științifice aduc tot mai des dovezi că spațiile verzi îmbunătățesc calitatea vieții nu doar prin faptul că reduc poluarea, ci și... „altcumva” - și aici comentariile alunecă spre limita dintre știință și poezie. Spre exemplu, potrivit cercetătorilor de la Stanford, plimbarea în natură reduce riscul de depresie. Potrivit altora, școlile care au spații verzi mai mari/multe au și elevi mai performanți. Și alte și alte statistici.


Are sens, dar fără să plasăm merite magice în seama copacilor. Spre exemplu, în studiul citat de la Stanford oamenii au fost invitați să se plimbe fie prin natură fie printr-o zonă cu trafic intens. Oamenilor plimbați prin natură, diverșii parametri măsurați experimental le stăteau mai bine decât celor plimbați prin trafic. Cât din asta era meritul copacilor? Se poate argumenta că ceea ce s-a comparat de fapt a fost mediul zgomotos/stresant cu mediul liniștit, indiferent de natura zgomotului și de natura liniștii. Sau, mediul încărcat de presiunea socială umană cu mediul în care acea presiune dispare. Oare plimbarea printr-o zonă pietonală complet necirculată și complet betonată n-ar fi dus la exact același rezultat ca plimbarea prin natură? Sau, poate lucrurile depind și de mediul cu care suntem obișnuiți, sau pe care din motive culturale îl asociem cu siguranța și cu confortul. Pentru cei crescuți strict în mediul urban, s-ar putea ca mai devreme sau mai târziu celebra „iarbă verde de acasă”, cea care te face să te simți bine, în siguranță și liniștit, cea care îți trezește amintiri plăcute și dă drumul hormonilor potriviți în organism... să însemne tocmai beton, plastic, sticlă sau ecrane electronice. Sau, dacă pentru acei orășeni o ieșire ocazională în natură e percepută ca o recompensă și ca un stimulent pentru respectul de sine, s-ar putea ca pentru cineva crescut în afara mediului urban exact o plimbare ocazională între betoane departe de copaci să fie percepută de asemenea ca o recompensă și ca un stimulent pentru respectul de sine. În toate aceste cazuri, copacii nu au nimic magic. Nu degeaba, cum am mai scris aici, există și societăți care se descurcă foarte bine ținând copacii departe de lista de priorități personale.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe