Război, pace, paradis, muncă și străini

În piața publică de idei de la noi circulă stereotipuri legate de români, legate de diverse subiecte: muncă, lege, religie, străini, competitivitate, și altele. Poate relevant pentru unele dintre ele, putem vizita mai departe același set de date din revista PNAS (vezi aici) discutat într-o postare anterioară aici, unde sunt redate, și clasate cu note de la 1 la 10, cele mai folosite 10000 de cuvinte din zece dintre cele mai comune limbi.

Putem spre exemplu găsi (listând traducerile în engleză date de autori) cele mai bine plasate cuvinte legate de divinitate ca fiind:

Spaniolă: goddes (600), god (900)
Portugheză: god (80)
Engleză: god (300)
Indoneziană: god (25)
Franceză: god (3600)
Germană: god (900)
Arabă: god (3)
Rusă: god (600)
Coreeană: thank God (1000), God (1250)
Chineză: God (400)

În aproape toate limbile cuvântul „paradis” e (mult) mai bine evaluat decât „Dumnezeu”, fiind constant între cuvintele cu scoruri foarte bune chiar și acolo unde referirile explicite la divinitate nu au conotații atât de pozitive.

Cuvântul „război” adună conotații foarte negative (scoruri în jur de 1,5-2) în timp ce substantivul „războinic” e aproape la polul opus, cu punctaje mai mari de 5 și urcând în mai multe cazuri către 6,5. Ca orice altă dovadă de lipsă de consecvență, e de așteptat ca și aceasta (războiul e rău dar războinicii sunt buni) să fie o sursă de confuzie și conflict. Un exemplu poate neașteptat ni-l dau germanii: pe lista celor mai folosite 10000 de cuvinte pur și simplu nu există „războinic”. Poate tot ieșită din comun este coreeana: 5,28 expresia „Great War”, și 2,88 „war”; în schimb „războinic” lipsește. În chineză războiul stă cel mai bine dintre cele zece limbi, oarecum apropiat de coreeană: cu un scor de 3,22, are circa 300 de alte cuvinte socotite „mai rele” (printre ele „foamea”, „tristețea” și „insulta”).
Cuvântul „soldat” are din nou în germană o conotație mult mai negativă decât în alte limbi (la cca. 3,5 puncte, cu 1,5-2,5 puncte mai jos decât în celelalte limbi, cel mai mare scor fiind în arabă). În portugheză și indoneziană el nu apare între cele 10000 de cuvinte.

„Armata” are scoruri de 4 (spaniolă, rusă) -5 (portugheză, engleză, indoneziană, coreeană, chineză) – 6 (arabă, dar și chineză pentru varianta care denotă explicit armata Chinei). Cel mai mic scor este în franceză și germană, ~ 3,7. Ironic poate, Germania și Franța sunt printre cei mai mari producători de armament (vezi aici), în timp ce țările arabe sunt printre cei mai mari importatori. Cuvântul „weapon” (armă) are scoruri în jur de 3-3,5 constant în toate limbile, dar cu circa un punct mai sus în coreeană și chineză (până la 4,5-5,0), și cu cel mai mic punctaj (2,3) în gemană.

Prin previzibil contrast cu „războiul”, „pacea” primește scoruri foarte bune în studiul citat. Câteva nuanțări sunt însă notabile. În spaniolă, portugheză, franceză, și germană „pacea” are scoruri mai mari de 8. În fapt, e pe locul 4 dintre toate cuvintele uzuale în spaniolă, iar în germană pe locurile doi și trei pe lista celor mai „bune” cuvinte. Engleza, araba și indoneziana urmează cu scoruri mai mari de 7 pentru același cuvânt. În rusă și chineză însă, pacea apare doar la 6,7. În coreeană pacea nu apare deloc, ceea ce poate să se coreleze cu scorurile comparativ blânde obținute de „război”.

Cuvântul „poliție” e apreciat în jur de 5 în toate cele zece limbi; unele, ca rusa și franceza, au și variațiuni cu punctaje mai mici. Franceza iese însă în evidență prin cel mai mic scor – 4,2.
Cuvântul „lege” („law”) apare în jur de 5,5-6,0 în spaniolă, portugheză, indoneziană, arabă, dar doar 5,0/4,9 în coreeană și 4,9 în engleză, franceză, germană; rusa și chineza conțin cuvinte cu acest sens în ambele categorii de punctaj. Pe de altă parte „rule” („regulă”, cu sens alternativ „a stăpâni/conduce”) apare la scoruri similare cu „legea”: 5,3/4,9 (spaniolă), 5 (portugheză), 4,5/4,3 (engleză), 5,3/5,0 (indoneziană), 4,4 (franceză), 5,1 (germană), 5,6 (arabă)/5,5/5,4/5,1 (arabă), 5,3/5,0 (rusă), 5,1 (coreeană), 5,3/5,0/4,9/4,7/4,4 (chineză). Nu vedem ca națiunile care ne apar adesea ca stereotipuri legate de organizare (implicit de lege și reguli) să aibă o simpatie deosebită pentru noțiunile de „lege” sau de „regulă”. Scorul ieșit din comun al francezilor nu pare întâmplător după ce am văzut cum privesc ei poliția.

În comentariul anterior punctam atitudinea diferită a vorbitorilor a zece limbi de mare circulație față de țara lor și față de alte țări. Mexicanii, brazilienii, egiptenii și indonezienii își vedeau țara foarte bine, dând însă punctaje bune și altora. Francezii și germanii în schimb dădeau scoruri mai mari altor țări decât propriei lor țări. Chinezii și coreenii își dădeau scoruri relativ mici, dar ignorau aproape complet, sau depunctau sever, celelalte țări. Arabii se remarcau printr-un aparent dezinteres pentru numele țărilor... arabe.
Pentru a vedea mai în detaliu cum privesc dânșii străinii, putem urmări ce scoruri are cuvântul „foreign” („străin”). Îl găsim în mai multe variante (toate traduse de autori ca „foreign”)la 6,9/6,7/6.5 în spaniolă, la 6,5/6,3 în portugheză, 5,7 în engleză, 5,8/5,7/5,6 în franceză, 5,5/5,4/5,2/5,1/5,0/4,8/4,7/4.3/4,2 în germană, 5,5 în arabă, 5,9/5,6/5,3 în rusă, 5,8 în coreeană, 5,8/5,6/5,4/5,3/5,1/4,9 în chineză. Vorbitorii de limba spaniolă par deci să aibă cel mai mare respect, sau cea mai multă simpatie, pentru conceptul de străin – urmați îndeaproape de vorbitorii de portugheză. Cam toate celelalte limbi plasează scoruri de 5-6 pentru „străin”. Germanii și chinezii re remarcă în schimb prin numărul mai mare de cuvinte traductibile ca „foreign”, dintre care unele coboară, mai ales în cazul germanilor, la scoruri mai mici de 5 – dovada poate a unei preocupări mai complexe (dar nu neapărat pozitive) asupra problemei decât în alte limbi. La extremă este indoneziana – cuvântul „străin” nu apare deloc printre cele mai uzitate 10000.
Interesant poate, substantivul „foreigner”, traductibil ca „străin”, nu apare deloc, la niciuna dintre cele 10 limbi. „Imigrant” în schimb apare în chineză (5,8), spaniolă (4,5), engleză (5,2, dar la plural, poate tocmai pentru a sublinia aspectul de problemă ridicat de numărul imigranților), și atât. „Emigrant” nu apare deloc.
Cuvântul „stranger”, cu sens mai generic de „străin”, nu neapărat în context de altă țară ci mai degrabă cu sens de „om necunoscut”, stă destul de prost. Îl găsim la 4,2 în engleză, 3,9/3,7 în arabă (întâmplător la același scor cu o obscenitate), și atât: deloc în celelalte limbi. Acestor națiuni (cam tuturora) nu le plac străinii, și/sau preferă să nu le acorde atenție.

Dar munca? Cuvintele traduse de către autori în engleză ca „work” („muncă”, „a munci”, „loc de muncă”, excluzând sensurile alternative „a funcționa”, „lucrare”) sunt apreciate la 6,5/6,4/5,8 în spaniolă, 6,7/6,3 în portugheză, 5,2 în engleză, 6,5/6,2/5,8/5,7 în indoneziană, 5,6/5,5/5,4/5,2 în franceză, 5,8/5,4/5,2/4,9 în germană, 6,2 (dar cu sensul de viitor, nu de muncă efectuată)/6,0/5,9/5,8/5,7/5,6/5,5/5,4 în arabă, 6,3(trecutul verbului)/5,9/5,7/5,6/5,5/5,4/5,3/5,1 în rusă, 6,2/6,0/5,5/5,4/5,3/5,2/5,1 în coreeană, și 5,7/5,2/5,2/4,7 în chineză. Tendințele par să aducă aminte de cele văzute anterior în privința cuvântului „succes” (vezi aici): germanii au printre cele mai mici scoruri pentru aceste cuvinte, în aparent contrast cu stereotipurile care circulă despre ei la noi.


Toate subiectele de mai sus aduc aminte de (și ar merita poate reiterate când discutăm despre) stereotipurile pe care le avem sau pe care credem că trebuie să le avem despre noi înșine, încercând să facem diferența între trăsături generic observabile în majoritatea națiunilor, sau în majoritatea celor de sorginte sau experiență similară cu a noastră, și trăsăturile (dacă există) care ne sunt unice. Asta, dacă ne hotărâm cumva că avem nevoie să știm aceste lucruri – sau ne e cumva comod să folosim niște construcții false dar cu vreo presupusă utilitate educativă, stimulativă, lucrativă, sau politică.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu, Bucureștiul nu fură banii Transilvaniei

Vă e frică de libertate

...cu număr. 67.