Două feluri de cercetători

În 2014 bugetul cercetării științifice din România (excluzând investiția în infrastructura proiectului de laser de la Măgurele, similară ea singură în mărime cu tot restul bugetului cercetării) a fost de cca trei ori mai mic decât cel al serviciilor secrete (SRI, etc).

Din câte citesc în presă, în Marea Britanie raportul e cam invers față de România – undeva la aproape 6 miliarde GBP pentru cercetare și respectiv aproape 2 miliarde GBP pentru fondul unic de finanțare al serviciilor secrete (MI5 etc). În valoare absolută, cifrele lor sunt cca 20 de ori mai mari decât ale României, populația fiind doar de cca 3 ori mai mare.

Banca mondială spune că România are cca 800 de cercetători la milionul de locuitori. Spre comparație, conform aceleiași surse, Ungaria ar avea 2400, iar Marea Britanie 4000.

Coincidență, România are, tot potrivit informațiilor publice, nu doar 800 de cercetători la milionul de locuitori ci și... 800 de „spioni” (angajați ai serviciilor de securitate) la milionul de locuitori. S-a scris în altă parte despre cum raportul este mult mai mare decât al majorității țărilor din lume, în special al celor democratice.

Ce am scris mai sus nu se vrea o critică. Nu știu care e raportul potrivit între numărul de angajați, sau între bugete. Nu știu cântări amenințările care planează asupra statalității României față de cele asupra Marii Britanii. Cred însă că e bine să fim conștienți și să ne asumăm realitatea acestor proporții, ca și ceea ce spun ele despre ce suntem și despre ce putem fi. Dacă în cercetare nu am investit așa de mult, în informații e posibil să avem un capital relativ mult mai mare, care poate oferă premiza unor avantaje notabile în competiția cu alte țări, într-o măsură mai mare decât alte domenii - inclusiv cercetarea.


Comentarii

  1. Anonim4 februarie 2015 la 18:06

    My Romanian is getting rusty, Radu! but your blog is helping me to keep it up to speed.
    Scientific research is always the first thing to suffer from cutbacks in any economy, specially in countries like ours where academic research is perceived as an expenditure and never as an investment. I think even in less corrupt countries academic scientific research is having a hard time penetrating the minds of lay people which is important in order to get their due support.
    But even so, like your dad used to say: "It could be worse"

    Congratulations on a great blog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Radu Silaghi-Dumitrescu4 februarie 2015 la 20:06

    Thanks Joaco. The blog has a Translate tool incorporated in the side-bar menu, but I may turn it bilingual occasionally. Indeed I agree that interacting with the taxpayer is critical for anyone claiming public funding; I guess the efficiency of this will depend on the general communication efficiency and democracy in that society. As for the "worse" part - absolutely, and I think I'll illustrate that in a post soon.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe