Teoreme

Teorema toleranței generale: popularitatea unui trișor* crește asimptotic cu numărul de ocazii în care a trișat vizibil dar nu a fost sancționat/observat.

Teorema toleranței relative: popularitatea unui trișor* crește cu pătratul numărului de ocazii în care din public s-a observat că trișează, dar competitorii și arbitrii l-au tolerat.

Teorema sancțiunii generalizate: popularitatea unui trișor* scade exponențial cu numărul de ocazii în care a fost sancționat de arbitri și de competitori.

Teorema sancțiunii relative: popularitatea unui trișor* crește cu radicalul numărului de ocazii în care arbitrii dar nu și competitorii l-au sancționat.

Teorema toleranței diabolice: un trișor* a cărui popularitate depășește 66% devine eligibil să își scoată definitiv din joc competitorii.

Teorema toleranței diabolice generalizate: șansele ca unul dintre cei 66% să îl scoată ei din joc pe trișor* cresc exponențial cu scăderea numărului de jucători rămași în joc.

Axioma reducerii la absurd a toleranței: dacă publicului i-ar păsa, nu s-ar întâmpla nimic din cele de mai sus.


*a se citi: persoană care încalcă legea, regulamentele și/sau normele bunului simț. A se completa după gust cu nume de persoane, dar numai după examinarea după aceleași standarde a propriei eligibilități pentru listă. Eșecul de a face acea examinare se echivalează cu plasarea automată pe listă. Cratocrații se califică automat.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu, Bucureștiul nu fură banii Transilvaniei

...cu număr. 67.

Vă e frică de libertate