Tagma suferitorilor

De când ne știm suntem împărțiți în caste. India e mai cunoscută pentru modul în care a conservat oficial acest sistem. De facto însă el e prezent peste tot și azi – chiar dacă în măsuri mai puțin stringente. La noi a făcut ceva carieră vorba lui Tudor Vladimirescu despre casta/tagma de la vârful societății din acea vreme: patria se cheamă norodul, iară nu tagma jefuitorilor.


La polul opus celei a jefuitorilor, poate fi definită tagma suferitorilor. Un studiu recent arată cu date numerice că cei expuși în copilărie la abuz, neglijare, sau familii nefuncționale (sau chiar evenimente traumatice individuale) ajung să aibă mai târziu, ca adulți, o probabilitate mai mare de a manifesta hipertensiune. Povestea cu „ce nu te omoară te întărește” pare să nu funcționeze universal, și suferința pare să lase urme durabile timp de decenii. Aspectele sociale sau genetice care pot face ca familia sau mediul să te abuzeze sau neglijeze (ori din cauza mediului stresant, ori a greutăților materiale, ori a caracterului...), și pe care le poți prelua de la părinți inclusiv pe cale genetică sau epigenetică (adică proaspăt introdusă în ADN-ul lor deși nu o aveau de la proprii părinți – vezi de exemplu aici sau aici), par să te îmbolnăvească – ne spun principalele reviste de specialitate, în frunte cu Nature. Pentru înțelepciunea populară aceasta nu e nicio noutate – vezi expresii precum „inimă albastră”, „a murit de inimă rea”, „mor de dor”. Sigur, studiile vin și cu evidenta concluzie că suferința de mai târziu poate fi prevenită, probabil, dacă se evită abuzul sau neglijența sau trauma în copilărie. Adică, să încetăm să semănăm vânt, dacă dorim să nu culegem furtună. Iar a semăna vânt înseamnă inclusiv a permite suferința altora, inclusiv prin aceea că susții sau perpetuezi un sistem care o face posibilă – fie că e vorba de copiii de familie nu tocmai bună (prea săracă? Prea disfuncțională? De culoarea greșită?) de care ți-i ferești pe ai tăi, fie că e vorba de cei crescuți azi în privațiuni printre gloanțele războiului civil în lumea arabă sau în cea africană, sau de cei a căror muncă exploatată ilegal în Asia îți permite un smartphone sau un tricou mai ieftin, sau de cei neglijați pur și simplu din cauză că părinții au prea multe ambiții de urmărit.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe