Tagma suferitorilor

De când ne știm suntem împărțiți în caste. India e mai cunoscută pentru modul în care a conservat oficial acest sistem. De facto însă el e prezent peste tot și azi – chiar dacă în măsuri mai puțin stringente. La noi a făcut ceva carieră vorba lui Tudor Vladimirescu despre casta/tagma de la vârful societății din acea vreme: patria se cheamă norodul, iară nu tagma jefuitorilor.


La polul opus celei a jefuitorilor, poate fi definită tagma suferitorilor. Un studiu recent arată cu date numerice că cei expuși în copilărie la abuz, neglijare, sau familii nefuncționale (sau chiar evenimente traumatice individuale) ajung să aibă mai târziu, ca adulți, o probabilitate mai mare de a manifesta hipertensiune. Povestea cu „ce nu te omoară te întărește” pare să nu funcționeze universal, și suferința pare să lase urme durabile timp de decenii. Aspectele sociale sau genetice care pot face ca familia sau mediul să te abuzeze sau neglijeze (ori din cauza mediului stresant, ori a greutăților materiale, ori a caracterului...), și pe care le poți prelua de la părinți inclusiv pe cale genetică sau epigenetică (adică proaspăt introdusă în ADN-ul lor deși nu o aveau de la proprii părinți – vezi de exemplu aici sau aici), par să te îmbolnăvească – ne spun principalele reviste de specialitate, în frunte cu Nature. Pentru înțelepciunea populară aceasta nu e nicio noutate – vezi expresii precum „inimă albastră”, „a murit de inimă rea”, „mor de dor”. Sigur, studiile vin și cu evidenta concluzie că suferința de mai târziu poate fi prevenită, probabil, dacă se evită abuzul sau neglijența sau trauma în copilărie. Adică, să încetăm să semănăm vânt, dacă dorim să nu culegem furtună. Iar a semăna vânt înseamnă inclusiv a permite suferința altora, inclusiv prin aceea că susții sau perpetuezi un sistem care o face posibilă – fie că e vorba de copiii de familie nu tocmai bună (prea săracă? Prea disfuncțională? De culoarea greșită?) de care ți-i ferești pe ai tăi, fie că e vorba de cei crescuți azi în privațiuni printre gloanțele războiului civil în lumea arabă sau în cea africană, sau de cei a căror muncă exploatată ilegal în Asia îți permite un smartphone sau un tricou mai ieftin, sau de cei neglijați pur și simplu din cauză că părinții au prea multe ambiții de urmărit.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu, Bucureștiul nu fură banii Transilvaniei

...cu număr. 67.

Vă e frică de libertate