Inegal de inegali

Într-o postare anterioară punctam gradul de frustrare în rândul tinerei generații din diferite țări din Europa. Cele mai frustrate grupuri erau cele din Ungaria, Grecia, Portugalia, Muntenegru, Italia, sau Letonia – în timp ce la polul opus erau Austria, Norvegia, Cehia, Estonia și Suedia. Din aceleași surse (The Hague Centre for Strategic Studies), graficul de mai jos prezintă gradul de inegalitate a veniturilor din fiecare dintre țările Europene. Poate deloc surpinzător (inegalitatea poate genera frustrare dacă nu are baze sociale sustenabile) extremele sunt în parte aceleași ca la frustrare: Ungaria e de departe lider în inegalitate, în timp ce la polul opus întâlnim din nou Austria sau Suedia. Pe de altă parte Muntenegru, spre deosebire de Ungaria sau Portugalia, e printre țările cu cea mai mică inegalitate deși avea printre cele mai mari rate de frustrare. România e din nou pe un neinteresant loc de mijloc (departe de extreme), spre deosebire de aparenta noastră geamănă, Bulgaria, care concurează Ungaria la primul loc din punct de vedere al inegalității.



Poate cazul aparte al Muntenegrului are mai mult sens dacă examinăm, din aceleași surse de la Haga, șomajul în rândul tinerilor: aici Muntenegru conduce de departe între țările europene. România în schimb e din nou către mijlocul clasamentului, în jumătatea superioară la valori similare cu ceea ce se vede în Franța, Suedia sau Ungaria.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe