Genetic nespălați?
E un loc comun în spațiul
nostru public, acela că suferim de o slabă igienă personală în
raport cu restul Europei. Expresia și-a făcut loc spre exemplu până
și în texte foarte serioase de istoriografie. Se citează ocazional
și date, unele complet neverosimile (aici,
de exemplu, se vorbește de o bucată de deodorant pe an pe persoană,
în medie pe țară). O căutare pe internet simplă cu termenii
„românii și igiena personală” ne duce către linkuri ce
folosesc copios cuvinte precum „ultimii”, „prost”,
„neînvățat”, „condiții crunte”, „educație absentă”
- și, neapărat, prea mulți țărani. Acest discurs se
conectează bine cu altele. E notoriu pentru unii cazul unui blogger
care cerea recent în manieră fascistă ca țăranii să fie înecați
ca niște șobolani, cum sunt
notorii și comentariile de aceeași sorginte potrivit cărora votul
țăranilor la alegeri este un dezastru
pentru țară. De acolo până la eticheta de nație
inferioară, atât de dragă
unora, nu mai e decât un pas. Așa cum am spus și altă dată
(aici,
aici,
aici),
unii dintre noi au obsesia puerilă a superlativului – iar acesta
pare întotdeauna mai ușor de atins în registrul negativ decât în
cel pozitiv.
Aproape
niciuna dintre știrile despre igiena personală citate mai sus nu
relevă sursa exactă a informației, sub forma vreunui articol
științific sau a unui raport comprehensiv al unui for internațional
care să aibă acces la date concrete. E destul de greu atunci să
verifici veridicitatea numerelor citate în acele articole de presă.
Am văzut nu o dată (aici,
aici,
aici,
aici,
aici)
cum ceea ce se prezintă în presă drept „statistici”, „sondaje” sau
„evidențe” pot fi de fapt dezinformări acute. Prezint de aceea
două rapoarte din străinătate care vin cu date numerice mai
exacte.
În
primul (aici)
se prezintă piețele de produse cosmetice și de toaletă din Europa
în 2013. Graficul cu mărimea piețelor aduce aminte de cel al
puterii economice al statelor respective; doar 11 țări din
UE+Elveția+Norvegia se plasează mai jos decât România, și toate
cu populații mai mici decât a noastră (Cehia, Ungaria, Grecia,
Finlanda, etc). Din acest punct de vedere, mai ales dacă raportăm
la numărul de locuitori, nu e o situație foarte bună – dar e din
nou, cum am mai spus și despre altele (aici,
aici,
aici,
aici,
aici),
o situație în perfect acord cu starea economiei și a
infrastructurii. Cum, de unde, cu ce să așteptăm consum mai mare
la produse cosmetice? În detrimentul a ce? Unii spun „al
viciilor”, dar am arătat aici
cât de exagerate sunt și acele interpretări. Pentru condițiile
economice actuale, a cere performanțe semnificativ mai bune decât
cele prezente este lăudabil și de dorit, dar de asemenea și
întrucâtva nerealist: li s-ar cere cetățenilor României să fie
semnificativ superiori restului UE din punct de vedere uman - ceea ce ar fi o formă de rasism...
Cel
de-al doilea raport (aici),
tot din 2013, sumarizează concluziile unui studiu european. Se
citează cele mai mari piețe în concordanță cu celălalt studiu
citat mai sus (din nou, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia,
Spania). Se punctează variații în funcție de factori demografici
(citându-se vârsta și sexul). Se citează bărbații italieni ca
cei mai refractari la folosirea deodorantelor, în timp ce rușii și
spaniolii le folosesc mai mult decât concetățenele lor. Se citează
inerția piețelor față de schimbări. Și... cam atât. Nimic
despre noi. Nu suntem vedete, nici în sens pozitiv, nici în sens
negativ. Dar asta pe unii îi supără, și... le
ocupă tot timpul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu