CharlieMaidan

Ucraina a impresionat profund lumea prin mișcarea sa „Euromaidan”, în numele unui curent în favoarea valorilor europene. Mișcarea a avut un aparent succes, de vreme ce reprezentanții ei au preluat puterea politică la Kiev. Azi, citim că tocmai ei au interzis zeci de cărți, dar și apariția la televizor a unor personaje toxice, ca de exemplu.... Gerard Depardieu. Justificarea este că toate acele cărți și toate acele personaje (multe de naționalitate rusă) sunt prea favorabile politicii curente a Moscovei, și „promovează xenofobia, fascismul și separatismul”.
Să-l interzici pe Gerard Depardieu, iată exact opusul spiritului european: ne sugerează că EuroMaidanul este doar o altă etichetă, lipită cu multă suferință, peste mentalități și structuri sociale încă prea recent trezite din stalinism. Să numești „separatismul” o crimă care justifică interzicerea unei cărți, iată ceva de neconceput pe continentul care nu demult a separat fără zgomot și fără resentimente Cehoslovacia în două state – Cehia și Slovacia. Sau, pe continentul care a supervizat și încurajat separarea Iugoslaviei în Serbia, Croația, Slovenia, Macedonia, Muntenegru, etc. Același continent care, deși respinge fascismul, are în parlamentul său (și pe alocuri asociați la guvernare) o mulțime de politicieni de extremă dreaptă – pentru că dreptul la opinie și la asociere este garantat tuturora indiferent de naționalitate, situație socială, inteligență sau podoabă capilară.

În general, să limitezi dreptul la cuvânt și libera circulare a informației sau chiar a oamenilor e opusul a ceea ce se afirmă a fi continentul pe care atâția șefi de stat s-au adunat pentru a spune „Je suis Charlie” tocmai în numele libertății de exprimare, indiferent cât de ofensatoare e acea exprimare. Exact opusul a ceea ce se afirma a fi EuroMaidanul – și exact definiția a ceea ce se afirmau a fi oponenții Euromaidanului (Rusia se pare că are și ea propria listă de cărți interzise). Doar că acum, împotriva acestor măsuri, nimeni nu mai protestează semnificativ la Kiev.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe