La închisoare pentru Facebook

Când procurorii români au cerut zilele acestea închisoarea preventivă pentru un acuzat pe motiv că (printre altele) e „prea agresiv pe Facebook”, unii comentatori mai liberali au fost atât de siderați încât au criticat metaforic cererea drept semn de „boală mintală”. Pentru astfel de comentatori, rămâne desigur de neînțeles și cum numeroși cetățeni pot fi de acord cu opinia procurorilor.
Prin această cerere, procurorii (și implicit susținătorii lor) nu inventează practici care n-ar fi deja în uz în altă parte. Din contră, se poate mult mai mult. În Singapore, un adolescent a fost recent condamnat la închisoare pentru că a postat pe internet caricaturi cu primul ministru. Zilele acestea, același adolescent riscă din nou închisoare, fiind judecat pentru că ar fi jignit pe Facebook credincioșii a două religii - creștini și musulmani. Ceva mai devreme anul acesta, un blogger singaporez era investigat pentru că ar fi criticat online guvernul „cu mai puțin de 24 de ore înainte de data alegerilor parlamentare”. După astfel de reguli, 99% dintre prietenii mei de Facebook ar trebui să fie la închisoare acum.

Există deci țări în care da, se merge la închisoare pentru Facebook. Singapore nu e orice fel de țară. E una dintre cele mai bogate din lume (vezi de exemplu un clasament aici) și în același timp una dintre cele mai avansate social: sunt legendare pedepsele neobișnuit de drastice pentru lucruri aparent mărunte precum guma de mestecat, dar e de subliniat și că dintre toate țările din lume Singapore e cea care investește în cercetarea științifică de departe cel mai mare procent din PIB (dublu cât SUA, de zece ori mai mult decât România).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe