Cât costă o medalie olimpică?

Potrivit calculelor de la The Guardian, pe Marea Britanie o costă aproximativ 5,5 milioane de lire sterline fiecare medalie olimpică de la Rio. Investițiile masive și selective în sporturile olimpice (inclusiv tăind din finanțarea celor care nu au adus anterior rezultate de vârf) au permis britanicilor să fie în urcare spectaculoasă în clasamentul medaliilor olimpice la ultimele ediții.

Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de resort, bugetul cumulat pe ultimii patru ani pentru Comitetului Olimpic Român e echivalent cu circa 30 de milioane de lire sterline. Împărțind această sumă la numărul de medalii câștigate de delegația română până acum, ieșim remarcabil de aproape de „costul” medaliilor britanice. Asta înseamnă că singura piedică în calea sportivilor noștri este finanțarea. Politicienii s-ar putea să ne spună că de vină e „sistemul”, corupția, dezorganizarea, dezinteresul etc. Acestea însă ar fi minciuni, potrivit datelor numerice citate mai sus. Minciuni comode, pentru că e mai ușor să bolborosești platitudini și rasisme despre „sistem” și despre corupția „din ADN-ul românului”, decât să faci alocări eficiente de fonduri. Sarcina ar fi grea, pentru că PIB-ul României e de vreo 6-7 ori mai mic decât cel al Marii Britanii. Grea, dar nu imposibilă. În rest, exact la fel ca în alte domenii (de exemplu cercetarea științifică), sigur că nici organizarea, interesul sau etica nu pot fi neglijate – atâta vreme cât nu sunt folosite drept alibiuri pentru subfinanțare.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe