Să ne trezim, deci! În fiecare zi...

Avem parte periodic de apeluri de genul „să ne trezim!”. De obicei sunt ultimative, vorba imnului: „acum ori niciodată”. Neapărat în perioada alegerilor, și mai ales în ziua lor, ni se cere să ne trezim. Atunci și acolo. Conceptul că există un moment care schimbă totul, că o ștampilă pusă corect la vot poate schimba direcția unei comunități, e foarte popular și atractiv. În opinia mea, termodinamica sistemelor sociale e prea puternică pentru ca astfel de evenimente singulare să poată avea vreun efect real și durabil. Un lider în plus sau în minus nu are cum să schimbe mare lucru decât dacă de fapt merge în direcția în care întreaga comunitate dorește (fie că ea conștientizează acest lucru sau nu, fie că o spune explicit sau nu). Mitul despotului luminat (un lider care știe mai bine, și sub biciul căruia comunității i se întâmplă lucruri bune și progres chiar împotriva voinței ei) e de aceea și el fals. Mitul acesta ne zâmbește din multe cărți de povești – unele cu iz de cărți de istorie. E un mit care nu are cum să aibă vreo bază reală; nu în lumea bazată pe legi ale naturii. Tot astfel stau lucrurile cu mitul evenimentului major care schimbă cu totul un om: dacă omul nu e deja așezat sau pregătit pentru o anumită direcție, fie ea și încă nemanifestată în manieră evidentă, niciun „eveniment” brusc și simplu nu îl va întoarce sau redirecționa major. În opinia mea, miturile acestea țin de înțelegeri suprasimplificate și naive ale fenomenelor naturale. Într-un fel, maneliste. Nu e vorbă, ele nu sunt localizate doar în zona noastră culturală. Le găsim ca motiv cultural în locuri atât de îndepărtate de noi precum franciza americană a filmelor de horror psihologic Saw.

Așadar, e foarte util să ne trezim... numai că zilnic și suficient de bine pentru a face ceea ce este de făcut oriunde ne aflăm – în sala de clasă, la muncă, în spațiul public, pe lângă casă, etc. Dacă putem face asta, atunci aproape nu mai are deloc importanță cât de treji suntem în ziua alegerilor, sau la marele examen, marele eveniment, etc. Acele alegeri sau examene devin simple consecințe, un corolar al trezitului zilnic. Dimpotrivă, dacă ne trezim doar o dată la câteva luni, sau la patru ani, s-ar putea ca rezultatul să fie doar o cupă în plus de venin – și nimic util pentru progresul personal sau pentru cel al comunității.