Cutia milei, incubator pentru performanță?

În evaluarea cercetării, mă număr printre cei care militează pentru recunoașterea rolului important pe care un autor principal (adică fie primul din listă, fie cel care poartă din partea tuturora corespondența) îl are într-o o lucrare științifică. Trendul a apărut foarte vizibil în mandatul Funeriu, dar este prezent și acum în normele CNATDCU și în alte locuri. De asemenea este încetățenită și ideea (la care iarăși subscriu) că dintre publicațiile științifice are sens să fie luate preferențial în discuție cele de impact mai mare. Dăm astfel prioritate (la evaluări) celor mai direct responsabili de o creație acceptată de un public cât mai mare ca fiind originală. 
Lumea însă se adaptează. Unii profesori, chiar și dintre cei performanți, capabili să scrie articole dintre cele de impact mare, încearcă fraudarea sistemului de evaluare în beneficiul subalternilor proprii: chiar și acolo unde subalternul nu ar merita neapărat să fie primul pe listă, sau nu este autorul moral principal și prin urmare nu este cel îndrituit să fie „corespondent”, li se acordă generos permisiunea de către șef să își asume, după nevoie, și rolul de autor corespondent, și cel de autor principal, ca să îi ajute la CV. Acele poziții de autor principal nu mai sunt astfel întotdeauna distribuite după logică și merit, ci sunt uneori pervertite pentru a aduna puncte suplimentare la un CV sau altul. Logica unei astfel de atitudini e omenească: omul tău merită și trebuie să îl susții în fața unora care evident nu merită (și pe care probabil îi suspectezi oricum că recurg la manevre încă mult mai criticabile). Unde va ajunge însă, și ce moralitate va promova un tânăr cu punctajul astfel dopat cu firmituri din cutia milei de la ușa șefului? Ce exemplu dau profesorii care ascund faptul că ei (și nu fericitul subaltern) sunt autorii principali reali? Ce se poate construi pe aceste minciuni academice? Aș argumenta că nimic altceva decât o societate marcată de fals – adică ceva ce dânșii spun cu bună dreptate, adesea asumat și instituțional, că nu e bine.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe