Cum am pierdut Parcul Național Retezat

Aflu dintr-un titlu de presă că România ar fi "pierdut Parcul Național Retezat". Urmează evident comentarii pe Facebook – despre revoltă și silă. Firești comentarii - cum să pierzi tocmai parcul Retezat? Nu ajunge câte defrișări, betonări și retrocedări neinspirate sau abuzive s-au făcut până acum cu pădurile acestei țări?
Articolul citat vine și cu argumente concrete - și ne spune despre asfaltarea drumului DN66, despre defrișările din Domogled și din alte părți. Absolut revoltător sună totul. Vă propun însă o hartă simplă, ca să vizualizați datele mai concret:
Rezervația Domogled și drumul DN66, despre care vorbește articolul citat, nu au (conform hărții) legătură cu Parcul Național Retezat. Pe de altă parte, iată mai jos harta detaliată a Parcului, așa cum este ea prezentată pe site-ul oficial:
Se vede din această hartă că există zone cu grade diverse de protecție în Rezervație, și că în cele periferice ("zone tampon") este permisă într-adevăr printre altele și exploatarea forestieră (nu defrișarea) - dar așa e de mai multă vreme, și nu trebuie confundate zonele tampon cu parcul propriu-zis.

În concluzie, articolul citat mai sus dezinformează când afirmă că "statul român a pierdut Parcul Național Retezat". Sub acest titlu, articolul nu prezintă nimic despre vreo eventuală schimbare de încadrare juridică a Parcului (retrocedare, desființare, trecere în intravilan etc), iar cele mai explicite referințe la defrișări și asfaltări se referă la zone din afara Parcului. Asta nu face ca abuzurile de defrișare sau de alt fel împotriva mediului să fie scuzabile - dar nici dezinformarea din titlu nu este scuzabilă.
Văzând pe Facebook cât de ușor de preluat și dat mai departe este mesajul fals discutat mai sus, mă întreb: dacă aici, unde faptele sunt verificabile în 30 de secunde pe maps.google.com și pe Wikipedia, acceptăm atât de ușor că negrul e alb și albul e negru... există oare vreo direcție în care să nu putem fi manipulați? Și cât de departe e ziua în care like-ul de Facebook se va transforma în faptă - dar într-una ghidată de neadevăr și ducând de aceea tot la neadevăr și la acțiune distructivă? Poate că deloc departe, sau poate că într-un fel a fost așa dintotdeauna: vezi de exemplu aici. 
Locația: Florești 407280, România

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe