Cui dăm lecții?

Pentru că avem o epidemie de critici necruțători și care folosesc cu ușurință cuvinte precum nulitate sau non-valoare, aș ține să spun că în opinia mea are sens:

Să îi dai lecții de fotbal lui Anghel Iordănescu doar după ce ai câștigat tu mai mult de o Cupă a Campionilor Europeni la fotbal

Să îi dai lecții de fotbal lui Alibec doar după ce ai fost tu de mai multe ori golgheterul campioanei României la fotbal

Să îi dai lecții de politică națională lui Klaus Iohannis doar după ce ai fost tu președinte mai mult de doi ani

Să îi dai lecții lui Dacian Cioloș doar după ce ai fost tu prim-ministru mai mult de șase luni

Să îi dai lecții de tenis Simonei Halep doar după ce ai ajuns tu numărul 1 mondial la tenis WTA

Să îi dai lecții de știință lui Daniel Funeriu doar după ce ți-ai dat luat tu două doctorate, nu unul, sub conducerea unor premianți Nobel

Să îi dai lecții de cultură lui Andrei Marga doar după ce ai câștigat tu mai mult de un premiu Herder

Nu veau să spun că nu avem a critica, sau că îmi fac chip cioplit de numele citate mai sus. Dimpotrivă – însă cu înțelegerea că suntem toți parte a acelui sistem pe care îl criticăm, și că fiecare dintre noi ne-am adus contribuția la starea de lucruri care ne nemulțumește azi, și aproape fiecare dintre noi ar putea el însuși/ea însăși să facă mult mai mult ca să o schimbe. Până atunci, de fiecare dată când aruncăm în fața altcuiva epitetul "non-valoare"... e un epitet care probabil vorbește mai degrabă despre noi înșine decât despre acea persoană.