Starea economiei dictează performanța universităților

Clasamentul internațional QS al universităților, ediția 2016:

Universitatea din București – între primele 700 din lume, locul 32 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 200 din lume la Limbi Moderne, primele 300 la limba și literatura engleza, primele 300 la matematică, primele 400 la chimie, primele 400 la fizică, primele 400 la științele vieții, primele 400 la arte și umanioare, primele 500 la informatică și calculatoare

UBB – locul 36 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 150 din lume la Limbi Moderne, primele 250 la matematică, primele 500 la informatică și calculatoare

UAIC Iași - locul 49 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 250 din lume la Limbi Moderne

Universitatea de Vest din Timișoara - locul 59 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 200 din lume la Limbi Moderne, între primele 500 la informatică și calculatoare


În clasamentul pe zona geografică Emerging Europe & Central Asia (EECA), deasupra primei universități românești (locul 32, Universitatea din București) se află 9 universități din Rusia (inclusiv primele trei locuri din clasamentul pe această zonă), 6 din Turcia, 4 din Cehia, 4 din Ungaria, 3 din Polonia, două din Estonia, una din Lituania, una din Kazahstan, una din Slovenia și niciuna din restul țărilor din aria EECA (Croația, Ucraina, Serbia, Slovacia, Bulgaria, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Letonia, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Albania etc).

Conform FMI, la capitolul „PIB raportat la cap de locuitor” România (cu 21000 USD/locuitor) stă mai slab în regiunea EECA decât Cehia, Slovenia, Slovacia, Estonia, Lituania, (între 32000 și 28000 USD/locuitor), Polonia, Ungaria, Rusia, Letonia, Kazahstan (26000-24000 USD/locuitor) și Croația (22000 USD/locuitor). România este urmată îndeaproape de Turcia (PIB/locuitor aproape egal), apoi de Bulgaria, Azerbaidjan, Belarus, Turkmenistan, Muntenegru (16000-19000 USD/locuitor), Macedonia,Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina (10000-14000 USD/locuitor).

Dacă ne uităm la PIB în valoare absolută conform acelorași surse, avem Rusia cu un PIB de 6 ori mai mare ca al României, Turcia de 4 ori, Polonia de 2,5 ori, Cehia cam la același nivel, Ungaria și Kazahstan la două treimi, Slovacia și Ucraina la jumătate și așa mai departe.

În aceste condiții mi se pare evident că poziția universităților românești în clasamentele internaționale depinde în primul rând de starea economiei. Atunci, dincolo de evident-necesarele măsuri interne legate de performanță și etică, principalul lucru pe care trebuie să-l dorească universitățile, principalul care le poate aduce progres în clasamentele internaționale, ar fi... creșterea PIB. Pe de altă parte PIB ar fi probabil și un indicator al eficienței sociale – inclusiv al eficienței de organizare a universităților, pentru că o universitate performantă poate fi și motor de generare a resurselor, nu doar consumator al lor.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe