Vin alegerile

O analiză recentă a atitudinii politicienilor din Marea Britanie față de problema emigranților scoate în evidență un exemplu de capcană tipică în care cad aleșii, de orice fel ar fi ei și de oriunde. Deoarece multiculturalismul și drepturile omului „dau bine”, majoritatea politicienilor se feresc să le conteste public (chiar și dacă ar fi vorba de îmbunătățire, nu de negare), cel puțin nu „când vin alegerile”. Când excesul de emigranți făcut posibil tocmai de politicile multiculturale și liberale la care ei consimt deranjează pe mai toată lumea, și mai ales „când vin alegerile”, aceiași politicieni consimt de asemenea, poate mai puțin direct și mai puțin vocal, că emigranții (români, musulmani sau de alt fel) sunt o problemă și un risc. 

Prinși între Scylla și Caribda create de propriile lor slăbiciuni și inacțiuni, astfel de politicieni nu fac decât să paveze drumul pentru excesele prin care alegătorii (sau chiar politicienii înșiși) vor fi tentați până la urmă să dezamorseze tensiunea logică acumulată.

Atunci când amâni măsura pe care o crezi logic și moral potrivită, și cauza amânării e doar că „vin alegerile”, poate de fapt îți afirmi public prin această inacțiune îndoiala că meriți să te numeri printre cei aleși.

Și pentru că tot a venit vorba de Scylla și Caribda:

Ulise – de Marin Sorescu

Când mă gândesc ce mă așteaptă şi acasă,

Porcii aceia de peţitori,

Beţi chiori, slinoşi pe armurile din cuier

Jucând toată ziua table

Până li se înmoaie şi muşchii şi zarurile,

de-a valma,

Că numai de însurătoare nu mai sunt buni

Chiar de-ar cere în căsătorie o babă

Mai ceva decât Penelopa

(O fi îmbătrânit, într-adevăr şi ea?)

Şi femeia aceea, plângăreaţă, pe de altă parte,

Care ţese-n neştire, de nervi,

De zgripţuroaică ce este, să încurce ea toate

firele de pe lume!

Parcă văd că mă ia de la poartă-n primire:

- Unde-ai putut să fii până acum?

- Am făcut războiul Troii, nu fii scorpie…

- Bine, bine, dar Agamemnon al Clitemnestrei

Cum de-a scăpat mai devreme, că a şi putrezit

până acuma,

N-aţi avut toţi acelaşi război?

- Am rătăcit zece ani pe mare, întrucât Neptun…

- Fără Neptun, te rog, spune clar

Cu cine?

Şi chiar până acum?

Chiar până acum?

Ce mare-a fost aia?

Of, să-mi fac o căsuţă

Aici pe valuri,

Să-mi ridic un cort în colţişorul ăsta

Mai ferit

Între Scyla şi Caribda.

Ulysses – by Marin Sorescu (my translation)

Now to think of the mess I'll find when I get home,

Those swinish suitors,

Blind drunk, slime on their armors hanging in the vestibule,

Playing backgammon all day long

Until their muscles and their dies deflate,

all into one,

So that marriage is the last job they'd be fit for

Even if they were to propose to a crone

Worse than Penelope

(I wonder, has she really gotten that old?)

And then there's that woman, whining,

Forever weaving, out of spite,

As awful a hag as she is, messing up all of the

threads in the world!

Now I can just as well see her going at me, right at the gates:

“And where could you have been until now?”

“I was doing the Trojan war, don't be a hag” …

“Fine, fine, but then Clytemnestra's Agamemnon

How come he got off so much sooner, that he even got a chance to rot in his grave

By now,

Weren't you all in the same war?”

“I wandered ten years at sea, on account of the fact that Neptune...”…

“No Neptune, straight up, just tell me

With whom?

And did it really have to be for so long?

For so long?

What kind of sea was that?”

Uh, I should just build me a cottage

Here atop these waves,

Set up a tent in this narrow little corner

Quiet as it is

Between Scylla and Charybdis.