Blog Radu Silaghi-Dumitrescu

Am vorbit repetat despre nevoia de a opri excesele de pseudoștiință din spațiul public de la noi. A te văita despre cât ne e de rău... nu prea folosește și în plus e nevoie și de talent. Aș propune mai degrabă soluții. Una dintre ele ar putea fi înființarea de autorități specializate în cadrul CNA, al universităților, al asociațiilor de presă etc; în străinătate există așa ceva. Sau, inițial o autoritate consultativă unică. Drept pentru care vă prezint ciorna de proiect de lege de mai jos, în speranța că ea poate servi drept punct de plecare pentru ceva util. Poate pentru un proiect de lege adevărat, poate pentru mai puțin – măcar ca prilej de a ne analiza fiecare atitudinea față de adevăr și toleranța față de (auto) amăgire, manipulare sau dezinformare. L-am prezentat deja câtorva colegi din diverse medii; sper ca, beneficiind de contribuțiile dânșilor și ale altora (inclusiv ale dumneavoastră), să meargă mai departe. Proiect de lege privind Consiliul Național de Etică în Folos...

Un articol  de acum câțiva ani, citând surse de epocă, reamintește cât de grea era situația cetățeanului român acum 100 de ani. Resursele materiale ale țăranilor (ei constituind marea majoritate a populației) erau atât de mici încât abia ajungeau pentru o alimentație foarte precară. De acolo mizerie, boli, mortalitate, lipsă de civilizație. Revoltați, autorii vremii constatau apoi că unii țărani își cheltuiau puținul surplus (de multe ori adunat prin sacrificarea resurselor alimentare) pe mofturi nesănătoase dar cu aromă de modernitate – ca de exemplu farduri pentru fetele/femeile din familie. Atitudinea unei părți a elitelor față de cetățean pare că nu s-a schimbat de atunci. Și azi i se reproșează omului de rând că își consumă prea mult din salarii pe mâncare, că mănâncă nesănătos, sau că dacă are ambiții de modernitate ele sunt totuși nesănătoase. S-a schimbat desigur „nesănătatea”: dacă acum 100 de ani ni se reproșa toxicitatea fardurilor, azi ni se reproșează toxicitatea ...

Există în discursul public câteva teme durabile și toxice de pseudoștiință – ca de exemplu terapiile „alternative”, „alimentele-minune”, teoriile consipraționiste, capacitățile „paranormale”. Eforturi pentru combaterea acestor tendințe se cunosc de ceva vreme. Spre exemplu, indexul verificasursa.ro. Totuși, majoritatea acestor eforturi de indexare a site-urilor de pseudoștiință sunt subiective și neuniforme: cineva a notat, simplu, că anumite site-uri „abundă” în pseudoștiință – și le-a marcat ca atare. Dar ce înseamnă „abundă”? Cât de multe pagini? Cât de multe raportat la totalul de subiecte de pe site? Cât de multe raportat la audiența paginii? Vă propun mai jos un semafor al adevărului științific în presă, bazat pe un calcul automat, obiectiv, care ia în considerare popularitatea paginii, numărul de articole de pseudoștiință pe 14 teme pseudoștiințifice reprezentative, și (ca referință) numărul de articole pe o temă non-pseudoștiințifică (metodologia detaliată – la finalul ar...