Blog Radu Silaghi-Dumitrescu

E vorba de teroristul american de la Charlottesville , care acum câteva zile, ca participant la o manifestație a dreptei naționaliste/rasiste din SUA , a devenit atât de iritat de grupurile de contra-manifestanți liberali încât a intrat cu mașina în ei, omorând o persoană și rănind mai multe altele – exact în același stil în care teroriștii musulmani o fac de multă vreme în alte părți. Victima se numea Heather D. Heyer, era localnică și avea 32 de ani. În SUA se practică încă pedeapsa cu moartea. E greu de argumentat (dar cred că încă posibil) că teroristul în cauză nu o merită. Așa cum cred că e greu de argumentat același lucru pentru orice terorist – fie dintre cei care folosesc violența fie dintre cei care, pozând în cercetători și specialiști într-un domeniu pe care de fapt nu îl înțeleg, pretind că au argumente științifice împotriva medicinei în orice formă (fie împotriva medicamentelor în general, fie împotriva vaccinării în general, fie în alt fel) incitând astfel la moarte...

Postarea de ieri făcea referire la inegalitatea flagrantă ca sursă de conflicte. Inegalitatea dintre doi oameni (sau două societăți, etc) poate însă mai departe fi privită drept o formă mai particulară de diferență între ei. În general putem vorbi despre o inegalitate atunci când găsim o un criteriu comun bine definit (de obicei și cu o unitate de măsură/metrică adecvată) pe care să îl aplicăm peste o anumită diferență (greutate, înălțime, bani, imobiliare, pagini citite, etc). Când natura diferenței dintre două entități ne scapă (fie pentru că nu e evidentă, fie pentru că nu dorim să facem efortul de a o identifica), rămâne să vorbim mai generic despre diferențe nu inegalități: diferența dintre pasiunea pentru pictură și pasiunea pentru dans, diferența dintre rasele umane, diferența dintre dietele diverselor regiuni geografice, etc. Când acele diferențe sunt prea mari, sau când în mod artificial ele sunt împinse prea în față în agenda publică ori personală, sau când se forțează c...

Inegalitatea flagrantă, manifestă, stridentă, uneori epatată, este inevitabil o sursă de tensiune, și deci potențial și de conflict. Actele de violență (fie ideatică, fie materială) par să devină în astfel de contexte, statistic vorbind, simple consecințe. Vedem acest lucru în interacțiunile curente între oameni, între grupuri sociale – și prin urmare și între națiuni sau chiar întregi zone geografice. Accesul la resurse, securitatea, puterea de decizie, sau accesul la informație n-au fost niciodată uniforme în interiorul unui grup social, cum n-au fost niciodată uniforme pe mapamond. Deceniile recente au văzut poate aceste diferențe exacerbându-se, cu lumea „vestică” alunecând accelerat spre viitor în timp ce alte regiuni stau ancorate în Evul Mediu sau chiar, în puține cazuri, în antichitate sau preistorie. Nu discutăm aici despre „a cui e vina”, ori dacă ar fi trebuit luat alt curs pentru a evita această situație; rămâne realitatea acestor diferențe. Pentru a pune (probabil foar...