Blog Radu Silaghi-Dumitrescu

E greu să găsim pe cineva care să nu fie convins că în România s-a defrișat nemăsurat de mult în ultimii 25 de ani, sau că această defrișare nu constituie o problemă de siguranță națională. Pentru că am văzut cu toții știrile, am văzut cu toții dealurile rase , am văzut cu toții mormanele nesfârșite de bușteni în curtea lui Schw...offer. Vă propun să vedeți imaginea de ansamblu – mai exact, imagini din satelit cu pădurile României (verde închis) în 1987 și 25 de ani mai târziu, în 2012 (sursa: Google Earth, explicat aici ). Vedeți vreo diferență? Puteți estima, cu propriii ochi, cât de tare a scăzut suprafața împădurită a României în acești 25 de ani? Pare că deloc. Într-adevăr, iată datele Băncii Mondiale : Suprafața împădurită a României a crescut așadar cu ~1-2% din 1990 încoace. Cum se împacă imaginile din satelit, unde putem verifica cu propriii ochi că pădurile ne sunt esențialmente intacte, cu Armaghedonul despăduririlor despre care scrie presa și spun po

La începutul lui 2017 Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a fost separat în două Ministere. O petiție circulă de ceva vreme împotriva acelei separări ( Ministerul Cercetării și Inovării de cel al Educației ), plus pe alte două subiecte mai vag definite - adunând ~1000 de semnatari. Mai nou, petiția are și rezumat-afiș, în care scrie mai pe scurt că „ suntem singura țară din Europa în care Educația și Cercetarea au fost separate ”. Această afirmație este neadevărată , după cum se poate verifica printr-o scurtă incursiune pe Wikipedia; iată realitatea: Ministere separate pentru Educație și respectiv Cercetare/Inovare (cu observația că "minister" poate avea înțeles divers în unele țări) se găsesc în Europa la UE (Comisia Europeană): Education, Culture, Youth and Sport și respectiv Research, Science and Innovation Marea Britanie: Education și respectiv Business, Energy and Industrial Strategy Austria: Education și respectiv Science, Researc

Există în discursul public câteva teme durabile și toxice de pseudoștiință – ca de exemplu terapiile „alternative”, „alimentele-minune”, teoriile consipraționiste, capacitățile „paranormale”. Eforturi pentru combaterea acestor tendințe se cunosc de ceva vreme. Spre exemplu, indexul verificasursa.ro. Totuși, majoritatea acestor eforturi de indexare a site-urilor de pseudoștiință sunt subiective și neuniforme: cineva a notat, simplu, că anumite site-uri „abundă” în pseudoștiință – și le-a marcat ca atare. Dar ce înseamnă „abundă”? Cât de multe pagini? Cât de multe raportat la totalul de subiecte de pe site? Cât de multe raportat la audiența paginii? Vă propun mai jos un semafor al adevărului științific în presă, bazat pe un calcul automat, obiectiv, care ia în considerare popularitatea paginii, numărul de articole de pseudoștiință pe 14 teme pseudoștiințifice reprezentative, și (ca referință) numărul de articole pe o temă non-pseudoștiințifică (metodologia detaliată – la finalul ar