Manifestul de la Leiden


Revista Nature a publicat recent un apel asupra rolului scientometriei/bibliometriei în evaluarea cercetării științifice, intitulat Manifestul de la Leiden. El marchează, pe scurt, imporrtanța a zece puncte: 
1. Evaluarea pur numerică și cea pur calitativă (peer-review) se completează reciproc, și niciuna nu trebuie să o excludă pe cealaltă. 
2. Evaluarea trebuie să se bazeze pe criterii relevante pentru misiunea instituției sau grupului respectiv (inovatorilor să li se ceară brevete, scriitorilor cărți, cercetătorilor din domeniile fundamentale - articole în reviste de mare impact, etc) 
3. Trebuie protejată excelența în domenii de interes pur local, acolo unde ea există 
4. Transparența în privința bazelor de date și a metodelor de calcul folosite 
5. Cei evaluați trebuie să poată verifica și confirma datele din evaluare (implicit, nu să își completeze singuri de la zero fișe și dosare) 
6. Criteriile trebuie să accepte variabilitatea între domenii (nu se iau in discuție factori de impact în valoare absolută ci numai relativ la domeniu - pe sistemul clasificării revistelor de către UEFISCDI în roșii-galbene-gri, nu se cere domeniilor bazate pe cărți să publice în reviste, etc) 
7. Componenta calitativă a evaluarii din peer-review este esențială; altfel, se ajunge la situații greșite precum ordonarea simplă după numărul de citări sau după h - care înseamnă adesea o ordonare după vârstă, pentru că acești indicatori cresc în timp chiar și atunci când nu publici nimic. 
8. Evitarea falsei precizii numerice - trebuie folosiți mai multi indicatori, și evitată separarea "la virgulă"; spre exemplu faptul ca factorii de impact au trei zecimale nu inseamnă că ele sunt semnificative 
9. Trebuie evitată evaluarea după doar unul sau două criterii, pentru că ea ar provoca în sistem reflexul de a înlocui principiile academice ale cercetării, cu o simplă cursă neacademică spre "indeplinirea criteriilor" 
10. Natura indicatorilor de evaluare trebuie urmărită și actualizată în timp.

Universitatea Babeș-Bolyai folosește de câțiva ani cel puțin în parte astfel de principii - cum a facut-o la evaluarea internă a unităților sale de cercetare, sau la competiția internă de granturi pentru tineri cercetători.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe