Termeni simpli din universități
„Universitatea de Drept
din București”
„Decanul Universității
din Craiova”
„Universitatea de
Medicină din Iași”
„doi studenți de la
Facultatea de Litere”
„prorectorul
Universității”
Frecvența
unor astfel de expresii în discursul public (fie că vin de la
instituții cu audiențe notabile, fie că sunt preluate de un număr
mare de instituții de presă mai puțin consacrate) e în contrast
cu aspirațiile, afișate de aceleași instituții sau persoane,
către calitate și reformă în învățământul superior și în
cercetare. E important de spus că aparent fără excepție cei care
folosesc aceste expresii sunt absolvenți de universitate. Foștii
lor profesori, ca și audiența care ar urmări comentariile făcute
de aceiași oameni despre diverse aspecte ale sistemului universitar,
despre cum să se facă reforme, reorganizări, optimizări, ar
trebui poate să se îngrijoreze când îi văd pe respectivii
comentatori ignorând elemente atât de simple ale vieții
universitare, ca:
- universitatea prin definiție are un caracter mai general, și se împarte în facultăți țintite pe domenii. Nu există, la noi în țară cel puțin, Universitate de Chimie sau Universitate de Drept, ci Facultatea de Drept și Facultatea de Chimie a unei anume universități sau a alteia
- reciproc, Facultățile nu sunt instituții independente, ci, dacă vrem să fim preciși în informație (mai ales atunci când folosim articolul hotărât), întotdeauna pare logic de specificat de care universitate aparține (sau, dacă dorim simplitate, măcar orașul, dacă știm că nu există două facultăți cu același nume într-un oraș)
- „șeful” unei universități se numește rector. Adjuncții săi (invariabil mai mulți) se numesc prorectori. Nu se poate deci să avem „prorectorul universității”
- tot astfel, fiecare facultate are câte un conducător numit decan. Nu există „decanul universității”. Decanul are adjuncți (invariabil mai mult decât unul) numiți prodecani. Prin analogie cu prorectorii, nu există „prodecanul facultății”, și evident nici „prodecanul universității”
- Numele complet, sau măcar neechivoc, al unei universități e la fel de logic de folosit ca numele complet al oricărei instituții despre care facem afirmații. Altfel, cum ar fi spre exemplu ca în loc de „Partidul Social Democrat” să spunem „Partidul Democrat”, sau în loc de UDMR să spunem Uniunea Română? Sau poate exemplul nu e foarte bun...
Comentarii
Trimiteți un comentariu