Salvați savanții români!

În discursul public este (cum au observat și alții și alții) adesea tentantă epatarea de limbaj prețios și oficios. Orice faptă decentă (mai ales zilele acestea, cu pericolul gerului la ușă) riscă să fie prezentată ca o acțiune „salvatoare”. Orice elev sau student mai răsărit, sau orice profesor mai cu vocație, sau orice om mai talentat la popularizarea științei, riscă să fie etichetat „savant” sau „om de știință” sau „geniu”. Cred că aceste excese fac rău în trei feluri:
  1. Instilă public ideea că decența, sau simpla calitate de a-ți face meseria de profesor, sau de scriitor pentru publicul non-specialist, sau de student/elev, nu sunt suficiente sau de apreciat: trebuie neapărat să îți asumi și o etichetă zgomotoasă. Fără număr.
  2. Îi ascund într-un zgomot de fond, luându-le din merite, pe cei (mult mai puțini) care chiar sunt savanți, sau care chiar salvează lucruri.
  3. Indiferent că „victimele” sunt sau nu savanți sau salvatori, idealizarea publică excesivă le face adesea rău pe termen lung. Până la urmă, se știe de pe vremea lui Midas că poți sufoca sau răni un om la fel de bine aruncând în el cu aur sau aruncând în el cu noroi.

Genul acesta de atitudine nu e specific României, și nici măcar acestei arii geografice. Exemple se găsesc peste tot (de exemplu aici, un profesionist american al fitness-ului confundă un absolvent de masterat cu un „om de știință”); o găsim oriunde sau la oricine educația sau nivelul de informare nu țin pasul cu puterea de comunicare.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe