Viruși sau virusuri? Dezavuez diferențierea

În limba engleză cuvântul „virus” cu pluralul „viruses” se referă atât la înțelesul biologic/medical cât și la cel din domeniul calculatoarelor. În limba română însă... suntem mai pretențioși ca englezii și americanii (care, să subliniem, sunt creatorii acestor cuvinte și acestor noțiuni în sensul lor actual): pentru pluralul lui "virus"  folosim în medicină/biologie „virusuri” iar în informatică/calculatoare „viruși” - deci cuvinte diferite acolo unde limba engleza găsește suficient unul singur. Lumea de rând nu achiesează la această subtilitate: spre exemplu galeria echipei de fotbal „Sănătatea” din Cluj este (din câte știu) cunoscută local sub porecla de „virușii verzi” și nu „virusurile verzi”.
O altă formă de alambicare lingvistică ne vine din cauză că importăm în română cuvinte din limbi diverse. Spre exemplu, sinonimele scop, țel, țintă și obiectiv sună foarte diferit, în așa măsură încât unii vorbitori sunt tentați să teoretizeze impunând artificial diferențe de sens între ele. În fapt, cuvintele scop, țel, țintă și obiectiv înseamnă cam același lucru dar provin din limbi diferite: conform dexonline.ro, primul își provine din neogreacă, al doilea din maghiară/germană, al treilea are rădăcini slave, iar al patrulea rădăcini latine. Am văzut însă mortificat teoreticieni ai managementului care puteau dezvolta un întreg discurs despre cum scopul trebuie să se subsumeze țelului folosind obiective bine definite... (sau invers, nu mai țin minte...).

Personal (fără să mă consider vreo autoritate relevantă în domeniu) dezavuez crearea de eșafodaje lingvistice artificiale, precum cele două exemple de mai sus. Unii specialiști consideră că instituționalizând diferențe lingvistice între „țel” și „scop”, sau între „virusuri” și „viruși”, o să avem o cultură/limbă mai elevată sau mai bogată decât a altora. În opinia mea, dimpotrivă: aceste complicări artificiale constituie un element de birocratizare lipsită de organicitate – ceea ce le face sterile, contraproductive și nejustificat de pretențioase. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe