Cum arată o țară despădurită

Pentru că la postarea anterioară despre defrișări mi s-a reproșat (pe bună dreptate) că nu am inclus ceea ce în știință se numește „experimentul control pozitiv”, prezint aici o comparație între harta României 1987 versus 2012, și harta unei porțiuni echivalente din Brazilia 1987 versus 2012. Sursa datelor este vizibilă în imagini. Iată România:

Singurele diferențe notabile între 1987 și 2012 sunt eventual cele de contrast al imaginii. În rest, nu pare vizibilă vreo schimbare notabilă în aria de culoare verde-închis, care denotă pădurile.

Și acum iată o porțiune de aceeași suprafață din Brazilia, la aceeași scară (în colțul din stânga jos se vede scala, iar în dreapta sus este figurată harta pentru a confirma că vedem Brazilia și nu altă țară):


În cazul Braziliei, despăduririle se văd foarte bine pe harta din satelit. În cazul României, despăduririle sunt nedetectabile pe harta din satelit. Imaginile acestea nu înseamnă că în România nu există despăduriri sau abuzuri. Probabil aproape fiecare dintre noi am văzut sau cunoaștem personal câte un astfel de abuz. Imaginile de mai sus ne vorbesc însă de amploarea acestor despăduriri la nivel național: dacă în Brazilia se vede din avion, în România e nevoie de lupă și de autosugestie. Sau de sugestia unui aparat de propagandă care de ani buni de zile joacă alba-neagra cu realitatea în defavoarea și spre înșelarea contribuabilului din România, cu asentimentul tacit al autorităților care ar trebui să știe, să spună și să impună respectarea adevărului.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe