Adevărul - acest detaliu tehnic secret

Purtătorul de cuvânt al unei instituții publice insista zilele trecute să folosească în răspunsul la întrebări expresia „acestea sunt detalii tehnice, nu vi le pot spune”. Întrebarea simplă era dacă instituția primise o cerere anume din partea instituției X - și eventual ce făcuse cu cererea. Purtătorul de cuvânt a răspuns că „întotdeauna când primim cereri de la X le răspundem în mod pozitiv”, dar că, în cazul de față nu poate conforma existența cererii pentru că „e un detaliu tehnic”.

Expresia se poate să fi fost nefericit aleasă, dar  cred că e reprezentativă pentru atitudinea unei părți notabile a oamenilor publici de la noi. Pentru ei, datele numerice verificabile, realitatea, dovezile concrete... sunt toate „detalii tehnice” pe care nu e cazul să le aducă/discute în fața plebei – pentru că plebea oricum nu înțelege sau nu merită să fie implicată în acele discuții. Dimpotrivă, după dânșii tot ce merită plebea este un șir de cuvinte frumoase și generale, despre cum „noi întotdeauna respectăm”, „procedurile sunt clare și trebuie urmate”, „s-au luat o serie de măsuri”, „a avut loc ședința Comandamentului de”, „s-a făcut o evaluare” etc. Atitudinea aceasta este vizibilă la prea mulți dintre cei investiți cu putere sau responsabilitate. E o atitudine în care îți maschezi lipsurile (fie ele din neștiință, lipsă de experiență sau incompetență) sub o mască arogantă de „șef” sau „specialist” sau „politician” - conștient că altfel ceea ce tu numești plebe include în fapt oameni suficient de informați ca să înțeleagă realitatea și ca să înțeleagă exact unde te afli și ce nu ai de spus. E o atitudine, desigur, care te recomandă exact a nu fi pregătit/bun de „șef” sau „specialist” sau „politician”. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe