Ucigașul, prima noapte după gratii

Titlu pe prima pagină a unui site de știri: „Ucigașul de pe Calea Victoriei și-a petrecut prima noapte după gratii”. Titlul nu e întâmplător. Cineva, undeva, își închipuie că ne pasă mult să auzim în direct cum suferă vinovații („prima zi în închisoare”, „prima săptămână”, „după o lună la beci”, „ce meniu are”, „cum își zugrăvește celula”, „ce coafura are”, „ce pijama poartă”).
Nu cred că în realitate ne preocupă morbid cum a stat suspectul tocmai o noapte sau o săptămâna în arest preventiv înainte de procesul propriu-zis și de sentință, nici ce coafură avea când l-au dus la audieri și nici altele. Ne interesează mult ca vinovații dovediți și condamnați definitiv de justiție să existe, și ca faptele comise de ei să nu se mai întâmple, și ca prejudiciile să fie după posibilități reparate sau compensate. Fluturarea în spațiul public a știrilor despre arest preventiv, în regim de tabloid în care vinovatul devine un fel de vedetă, nu face în opinia mea decât rău pe termen lung ideii de justiție și eforturilor oneste ale procurorilor și judecătorilor de a întări statul de drept și spiritul de decență democratică din societate.

Nu pot să nu fac o paralelă cu ziua de vineri în care apare efectiv știrea – zi care în calendarul multor concetățeni se leagă de o crimă comisă acum 2000 de ani asupra unui vinovat fără vină: la 2000 de ani distanță dânșii încă încearcă să ceară mulțimii să scandeze numele simbolic al reprezentanților spiței lui Baraba și a lui Iuda și a lui Ponțiu Pilat. Și am listat anume aceste trei nume laolaltă – pentru că în opinia mea sunt din aceeași spiță și tâlharul, și trădătorul, și cel care pedepsește oameni nevinovați, și cei care ne cer ca din aceștia trei să ne facem chip cioplit.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu, Bucureștiul nu fură banii Transilvaniei

Vă e frică de libertate

...cu număr. 67.