Scuzele dânșilor

Colecția principală a Muzeului de istorie din Cluj – închisă ani de zile „pentru renovare”. Cazinoul din Constanța – închis și el ani de zile pentru „investiții” și „renovare” deși Revoluția îl prindea proaspăt renovat; azi el e în ruină. Zilele acestea aflăm că Televiziunea națională TVR este prima din Europa exclusă de la Eurovision pentru că... are datorii la stat.
Toți responsabilii dau din umeri: știți, procedurile, legea... Care dintre acele proceduri și care dintre acele legi au fost create cu scopul de a demola Cazinoul din Constanța? Care proceduri și care legi au fost create pentru a închide timp de 10 ani principala colecție muzeală din țară de Istoria Transilvaniei? Care proceduri și care legi au fost create pentru a face din România singura țară exclusă de la Eurovision pentru datorii? Eu vreau să cred că niciuna. Și atunci?
Eventual ni se mai servește câte un vinovat – cam niciodată cineva care să fie azi pe un scaun amenințător. Fostul director, fostul primar, fostul ministru, fostul ziarist... Totdeauna aflăm că tocmai s-au alocat niște bani, tocmai s-a semnat un acord, tocmai s-a dat ordin să ceva. Localitatea dumneavoastră nu are școli destule sau căi de acces decente? Nu-i nimic, să știți că tocmai s-a semnat, și s-a demarat, și o să se facă, și e prioritate națională, și...
De la muzeul de istorie din Cluj la cazinoul din Constanța sau la recordul negativ al excluderii TVR de la Eurivision, avem o temă comună: un set de proceduri birocratice care azi își demonstrează o finalitate nedorită – sufocarea unor instituții sociale și culturale reprezentative din România. Proceduri, legi, regulamente, bune practici, simpozioane, hotărâri, comisii, reforme, face-lift-uri, share-uri, Gantt-uri – toate au sunat constant bine, dar azi putem trage linia și să socotim care e rezultatul: demolare.

Să sperăm că pe măsură ce conștientizăm aceste situații vom încerca mai des să construim și să găsim soluții. Și să vedem mai rar ruine – fie ele și înflorite cu scuze frumoase și instituționale și anticorupte. Soluțiile, cred eu, nu pot ține decât de voința noastră de a face lucrurile să se întâmple, și probabil de schimbări în legislație și birocrație; sigur, nu în ultimul rând și de profesionalismul celor care au menirea să oblige la respectarea literei și spiritului legii. Acel spirit care ne dorește să fim o societate funcțională, nu o colecție de ruine și buruieni excelent indexate și regulamentar scuzabile.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe