Cele mai scumpe autostrăzi din...?

E greu de prezentat azi altcumva decât ca un fapt cert ideea că România are autostrăzi mult mai scumpe decât alte țări, și că o bună parte din acel preț e cauzată de corupție. Pentru documentare, de exemplu aici: „The price per kilometer of highway varies in the plain area between EUR 2.68 million for the Fetesti – Cernavoda segment, and EUR 11.6 million for the Pitesti bypass. In Bulgaria, the price varies between EUR 2 million and EUR 2.8 million per kilometer of highway”. Într-adevăr, un cost de cca 12 milioane de euro per kilometru, față de doar 2-3 milioane în Bulgaria, pare strigător la cer. Doar că apoi aș merge la un site de specialitate din străinătate, unde citesc următorul text, datând de câțiva ani deja: „highways in Austria cost €12.87 million/km. The next most expensive country is Hungary at €11.21 million/km, followed by Slovakia at €9.56 million/km and then the Czech Republic at €8.86 million/km. At the other end of the spectrum, costs in Denmark are only €5.89 million/km, in Croatia €6.682 million/km, in Slovenia €7.29 million/km and in Germany €8.24 million/km.”. Mai apoi, aflu că autostrăzi din Olanda sau din Germania, fie pentru că terenul era prea accidentat fie pentru că era prea puțin accidentat (mlăștinos, de exemplu), au costat către 100 de milioane de euro per kilometru.

Aceste cifre, fără a nega fenomenul de corupție și fără a nega că există decizii ineficiente la noi, sugerează (nu demonstrează, pentru că nu vin de la un expert și nu sunt exhaustive) că România nu are în fapt autostrăzi mult mai scumpe decât restul UE. Putem desigur oricând găsi puncte de referință care să susțină un argument sau altul – dar e poate mai productiv să o facem reflectând cât se poate de complet realitatea.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe