29 milimetri de autostradă

În calitate de cetățean al României, am 29 mm de autostradă „per cap de locuitor”, conform datelor publice. Dintre țările OECD, adică între 30 dintre cele mai dezvoltate țări din lume, suntem pe ultimul loc. Și nu oricum, ci cu o valoare indicatorului de zece ori mai mică decât cei de pe locul imediat deasupra noastră, și de o sută de ori mai mică decât cea corespunzătoare primelor locuri.
Partea pozitivă: acei 695 kilometri ai noștri au fost construiți aproape toți în ultimii 10-15 ani, ceea ce înseamnă o rată de creștere mai bună decât a Marii Britanii. Premizele de creștere par excelente. Atâta doar că potrivit informațiilor oficiale România are în lucru azi doar 230 km. Pe lângă ei, proiectele propuse (nici măcar demarate) ar mai permite poate dublarea numărului de kilometri de autostradă din țară. Or, pentru a ajunge din urmă măcar penultima clasată din OECD, ar fi nevoie nu de încă 600 de km, ci de încă 6000.
Nici ca număr de mașini pe cap de locuitor, nici în general ca PIB, nu suntem de zece ori mai jos decât restul țărilor avansate. Nu pare deci să existe vreun motiv pentru imensul decalaj în autostrăzi – altul decât proasta organizare.

Pentru a încheia în ton mai optimist, prin contrast România este una dintre cele mai dezvoltate patru țări din lume din punct de vedere al lungimii căilor ferate raportată la populație, și pe locul 8 dacă raportăm căile ferate la suprafață. Poate acest avantaj notabil ar putea compensa o vreme întârzierile din domeniul rutier – dacă am ști să îl gestionăm mai eficient.  

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe