Bugetul cercetării interesează pe cineva?

Zilele acestea se pregătește (probabil) bugetul de stat pe 2016. Despre finanțarea cercetării științifice, datele de până acum spun că va rămâne în cal mai bun caz la nivelul din 2015 – în condițiile în care din 2009 încoace, de când s-a oprit creșterea exponențială a bugetului cercetării, toată lumea percepe fiecare an de stagnare a bugetului ca unul de efectivă și dramatică scădere.

Nu știu să existe consultări cu masa cercetătorilor despre acest buget al cercetării pentru 2016. Nu știu de vreo inițiativă masivă a cercetătorilor de a propune sau susține valori numerice concrete și informate (nu un simplu „să fie bine și să nu fie rău”, sau „să fie și la noi ca la olandezi”) pentru finanțarea cercetării pe 2016. Nu știu ca ei să fi generat o mișcare civică de lobby pentru așa ceva. În aceste condiții, diriguitorii din minister, și puținii factori de consultare care le stau la îndemână instituțional, sunt de facto abandonați de către comunitatea științifică în orice încercare de a obține de la finanțiști o alocare de fonduri mai mare decât cea de anul trecut.

De ce an de an ne lasă complet reci momentul deciziei asupra bugetului cercetării? De ce, la fel și în același timp, pare că ne lasă reci momentul deciziei asupra bugetului învățământului? Poate în parte pentru că suntem convinși că nu ne-ar asculta nimeni; dar cred că e greșită această convingere. Poate în parte pentru că nu înțelegem responsabilitatea pe care o avem în calitate de cetățeni – una care merge mult mai departe de votul dat o dată la câțiva ani, sau de vorbe de necaz aruncate la colț de stradă atunci când vârtejul problemelor cotidiene ne lasă câte un moment liber pentru filozofare. Poate în parte pentru că știm că o parte din bani merg în locuri unde nu sunt meritați – că, adică, suntem încă relativ ineficienți în utilizarea acelor fonduri, câte sunt ele, comparativ cu alte țări. Poate că avem o idee destul de clară despre cam care este procentul acelora dintre noi care, deși vor finanțare ca în Vest, nu au argumente materiale prin CV care să le dea vreo șansă cât de mică la un concurs de angajare pe un post echivalent din acel Vest.