Silă

Sila e un sentiment uman și prin urmare, în doze potrivite, invariabil util. Când o citezi prea des în raport cu cei din jur (colegi, vecini, concetățeni, etc) probabil că undeva în adânc te referi de fapt nu (doar) la ei - ci (și) la propria persoană. Sau, cum spunea poetul:

Melcul - de Marin Sorescu

Melcul și-a astupat bine ochii
Cu ceară,
Și-a pus capul în piept
Și privește fix
În el.

Deasupra lui
E cochilia –
Opera sa perfectă
De care-i e silă –

În jurul cochiliei
E lumea,
Restul lumii,
Dispusă încolo și-ncoace
După anumite legi
De care-i e silă –

Și-n centrul acestei
Sile universale
Se află el –
Melcul,
De care-i e silă.



The snail [my translation*]

The snail has thoroughly covered his eyes
With wax,
And, head sunk into his chest
He stares
Into himself.

Above him
Is the shell -
His perfect masterpiece
Which he loathes -

All around his shell
Is the world,
The rest of the world,
Laid out back and forth,
According to certain laws
Which he loathes -

And in the middle of this
Universal loathing
There he is, himself -
The snail,
Which he loathes.


*Original version in Romanian is too personalized to allow the snail to be, otherwise grammatically correctly, denoted by „it”; also grammatically, in Romanian the word snail is of masculine gender).


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Cum aleg revista de specialitate