Școala vieții și școala infractorilor

„Se descurcă el, are școala vieții...” -auzim despre unul și altul. Sau „degeaba ai școală dacă n-ai școala vieții”.

Existența conceptului de „școală a vieții” e o palmă nu atât pe obrazul școlilor propriu-zise, cât pe obrazul celor care fac școala să fie ce este azi – adică obrazul nostru, în ansamblu. „Școala” în sine avea tocmai menirea să te pregătească pentru viață. Făcând diferența dintre ea și o adevărată „școală a vieții” afirmăm indirect dar cu atât mai mult irefutabil că sistemul educațional oficial e un eșec major al nostru ca societate - părinți, profesori, diriguitori, contribuabili. Insist pe generalizare pentru că în mare parte prin „școala vieții” înțelegem „școala hoților neprinși”. Într-adevăr, în fața acelor hoți avem o reverență deosebită, cu toții. Se știe că au au furat? Se știe că mint? Se știe că au făcut poliție politică împotriva rudelor și colegilor? Se știe că au făcut contrabandă? Se știe că încalcă de-a valma oricare dintre cele zece porunci? Se știe că au copiat la examene sau teze? Dacă doar se știe, și atât, asta înseamnă că ei sunt deasupra legilor scrise și nescrise, deci din oficiu superiori unui om de rând. Ei sunt vedetele școlii vieții, la noi sau în altă parte. "Diplomele" lor par mai acreditate decât cele oficiale, și nu au cum să fie altfel câtă vreme în privința școlii reale aproape toată lumea, de la alcătuitorii bugetului la profesori și părinți, dă dezarmată din umeri vorbind despre „sistem”, „vremuri” și „lume”.
Și, apropo de școală:

La lecţie (de Marin Sorescu)

De câte ori sunt scos la lecţie
Răspund anapoda
La toate întrebările.

- Cum stai cu istoria?
Mă întreabă profesorul.
- Prost, foarte prost,
Abia am încheiat o pace trainică
Cu turcii.

- Care e legea gravitaţiei?
- Oriunde ne-am afla,
Pe apă sau pe uscat,
Pe jos sau în aer,
Toate lucrurile trebuie să ne cadă
În cap.

- Pe ce treaptă de civilizaţie
Ne aflăm?
- În epoca pietrei neşlefuite,
Întrucât singura piatră şlefuită
Care se găsise,
Inima,
A fost pierdută.

- Ştii să faci harta marilor noastre speranţe?
- Da, din baloane colorate.
La fiecare vânt puternic
Mai zboară câte un balon.

Din toate astea se vede clar
C-o să rămân repetent,
Şi pe bună dreptate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Cum aleg revista de specialitate