O elită agramată

Un liceu de prestigiu din București afișează la ușă, cu semnătura directorului: „Este interzis elevilor apelarea...”. O greșeală gramaticală, de vreme ce „apelarea” este de genul feminin (deci poate fi „interzisă” nu „interzis”). Un altul, din Cluj, pretinde (tot cu un afiș oficial pe ușă) că „accesul părinților în școală este interzis”. Evident că autorii se gândeau doar la anumite ore și anumite situații - dar afișul spune cu totul altceva, și anume ceva absurd (ar fi însemnat că nu se mai pot ține ședințe cu părinții, serbări, audiențe etc).
Coduri, anunțuri, regulamente din diverse unități de învățământ sau din alte părți abundă în virgule puse între subiect și predicat, dezacorduri, sau alte greșeli gramaticale pentru care autorii și-ar pica bacul oricât de profesori și directori sunt ei azi. La fel și în vorbirea liberă a dânșilor, începând cu păcătosul acuzativ (te-ai gândi că în epoca anticorupției am învăța și noi măcar acea parte din gramatică...), și terminând cu celebrele „maximum” și „minimum”.
Desigur, dânșii au cu toții justificări. Cea mai comună e că „nu suntem de specialitate”. Dar oare nu avem toți specialitatea de „cetățeni ai statului român” - și cu atât mai mult dânșii, din funcțiile de răspundere, autoritate, reprezentare, elite...?
Cât de convingător poate fi un profesor agramat, fie el și de chimie? Cât de convingător poate fi un specialist în sanitație/dezinfectanți care nu știe ce e glutaraldehida (sau cum poate ea să pară diluată când de fapt nu e, sau cum trebuie ea depozitată, sau când își pierde ea eficiența)? Cum ne poate apăra identitatea culturală un specialist în științe socio-umane sau umaniste care nu comunică nici coerent nici corect gramatical în limba sa maternă și într-o limbă de circulație internațională?
Ce ne facem cu aceste elite? Ce ne facem cu acești lideri? Sau cu cei care deși știu și vorbi și scrie și face chimie sau istorie sau sociologie, sau știu și aproba autorizații de construcție unde trebuie, sau știu și construi școli în loc de magazine sau în loc de sedii de primărie, uită totul atunci când interesele lor ilegitime o cer? Își închipuie cineva că se vor îmbunătăți singuri? Dacă persistăm în această greșeală, vom avea nu doar țara pe care o merităm, ci, mai rău, țara pe care o vor merita alții.

Nu e vorba de a-i schimba, demite, sau pune la zid. Nu e vorba de scandal și demolare. E vorba în primul rând de a îndrăzni să cerem mai mult de la noi înșine și de la cei din jur.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe