Șaorma ucigașă

Sunt comune în presa din lume titluri precum „...kebabs: Death wrapped in pitta bread”. Știe deci oricine că șaorma (sau variantele foarte similare – kebab, gyros, etc) e nesănătoasă. De ce e nesănătoasă? Ca să citez studiile cercetătorilor britanici (!), „the shock results were: The average kebab contains 98 per cent of daily salt, nearly 1000 calories (half a woman’s daily food intake) and 148 per cent of daily saturated fat.” Adică, un kebab mediu din Anglia conține aproape toată sarea de care ai nevoie într-o zi, plus jumătate din caloriile de care ai nevoie într-o zi, plus ceva peste lipidele saturate de care ai nevoie într-o zi (dacă alegi să conțină sosuri grase).
Unde e totuși șocul în datele de mai sus? Unde e toxicitatea? Răspunsul e simplu: nu e deloc – decât în aceea că șaorma e prea hrănitoare și și în același timp prea accesibilă. Iată, într-adevăr, o crimă de neiertat: să poată prea multă lume mânca prea pe îndestulate. Cu siguranță, asemenea privilegiu n-are cum să i se cuvină oricui!
Problema reală (pentru că nu o putem nega) nu e în șaorma, ci în ceea ce faci în restul zilei. Studiile britanice sau din altă parte punctează obiceiul din acele țări de a consuma kebab seara târziu, la ieșirea de la băut bere - și evident peste cele trei mese zilnice. Atunci da, șaorma pare o alegere alimentară cel puțin rea. Dar nu e vina ei, ci a celorlalte alegeri pe care le faci în alimentația din restul zilei. Un nutriționist citat de BBC subliniază altfel că un kebab tipic conține de obicei tocmai lucruri pe care dieteticienii le-ar recomanda călduros: carne slabă, făină din cereale integrale, și o salată din vegetale de obicei proaspete. Sarea și grăsimile (inclusiv din cele trans-nesaturate, general cunoscute ca fiind nesănătoase) sunt aduse de maioneza sau sosurile care se adaugă la final; dacă s-ar renunța la sosuri, sau ar fi folosite cu moderație, ar dispărea complet criticile citate mai sus. Sigur, mai sunt apoi și problemele generice, inerente oricărui fel de mâncare, și mai acute în cele preparate și consumate în fugă (dar în principiu și aici consumatorul are de ales dacă se uită cu atenție): mărimea porției (de obicei dublă față de ceea ce am avea de fapt nevoie), siguranța sursei ingredientelor, sau valoarea de mulți ignorată a servirii unei mese (sau în general a trăirii unei vieți) în liniște și și fără stres.

În aceste condiții, cu cât mai vocali suntem când cu aparent-bune argumente criticăm șaorma ca periculoasă pentru sănătate, cu atât mai mult suntem vocali în a spune de fapt că noi înșine, cu predispoziția noastră spre abuz sau lăcomie sau bruschețe, suntem criticabili.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 74.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 74 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University ...
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical ...
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c...
Citiți mai multe