Duminica Orbitului, un snack național

Cei de la https://www.familybreakfinder.co.uk au întocmit o hartă a celor mai populare „gustări” în diferite țări din lume, atât cât se poate extima din magazine. Aproape toate țările, de la Egipt la SUA sau Rusia, preferă ceva fel de dulciuri - în special ciocolată. Nu și România (vezi harta mai jos). La noi, apare mândră pe hartă ca reprezentativă... o cunoscută marcă de gumă de mestecat. Suntem din acest punct de vedere diferiți. Comentarii peiorative se pot face pe tema gumei de mestecat, destule. În opinia mea e de remarcat că există o diferență semnificativă de preț între pastila de gumă de mestecat pe care o preferă românii și tableta de ciocolată pe care o preferă alții. Că de asemenea guma de mestecat poartă în percepția publică (justificat sau nu) o componentă de integrare socială atât la nivel gregar cât și la un nivel igienic pe care reclamele de la TV îl exploatează copios. În opinia mea e vorba de un semn al unei societăți care, comparativ cu altele, își oferă mai puțină răsfățare și dorește cu ardoare mai mult progres. Această interpretare este în linie cu acelea bazate pe studii sociologice, pe care le-am comentat pe larg aici.

Numele mărcii de gumă pe care îl găsiți marcat în dreptul României pe harta de mai sus... îmi aduce aminte de celebra Duminică a Orbului (marcată sub acest nume în calendarul oficial al principalului cult religios din România). În 1990 s-a programat în acea duminică votul pentru alegeri. Partidele care au pierdut au invocat și invocă și azi ironia cuvintelor, sugerând că alegătorul a fost „orbit”. Și în 2016 am avut alegeri programate în Duminica Orbului – însă de data aceasta competitorii au fost atât de preocupați să clameze victoria (toți...) încât nu s-a mai invocat public „orbirea” votanților.

Problema cu gluma aceasta amară despre alegătorii „orbi” din Duminica Orbului e... că dacă ne documentăm până la capăt aflăm că Noul Testament sărbătorește în acea zi tocmai vindecarea unui orb. Tocmai încetarea orbirii, sau a Orbitului.

Atât Duminica Orbului cât și guma de mestecat omonimă ne oferă un subiect facil de jocuri de cuvinte și o oportunitate facilă de a ne refula prejudecățile. De a spune că orbul s-a vindecat sau nu, de a spune că albul e negru sau viceversa (și că, neapărat, gri nu există), de a spune că mămăliga nu explodează sau că explodează prea tare (serios acum, numai cine n-a făcut vreodată mămăligă nu știe cât de tare te poți arde cu ea...). Provocarea e să știm să înfruntăm aceste ocazii cât se poate de informați, cu argumente documentate și fără a ne substitui propria rațiune cu prejudecățile altora - oricât ar părea/fi ei de puternici, inteligenți sau dragi.