Blog Radu Silaghi-Dumitrescu

Se vorbește mult la noi despre cum ar trebui, sau nu, scăzute taxele, și cum statul fiind cel mai prost administrator trebuie să se dea la o parte și să lase economia privată să genereze bunăstare. Se vorbește mult despre cum ar fi bine să fie și la noi ca în Suedia sau Marea Britanie. Se învârt multe numere, multe statistici. Aș propune să începem cu cele de mai jos, pentru că sunt cele mai simple și sumative. Exprimat într-un singur număr , cât la sută din PIB intră în buzunarul statului sub formă de  taxe ? În țările cele mai invidiate de mulți dintre noi, valoarea e către 50% . În România doar 28% . Suntem undeva pe locul 40-și-ceva în lume din acest punct de vedere. Date complete, aici . La capitolul „bugetul guvernamental ca procentaj din PIB” România este pe locul 80-și-ceva , cu doar cca 35%. Deasupra noastră stau cu cca 50% sau chiar mai mult țări ca Danemarca, Franța, Marea Britanie, Spania, Suedia, Olanda, Ungaria . Dintre țările europene găsim sub noi în ace...

Clasamentul internațional QS al universităților, ediția 2016: Universitatea din București – între primele 700 din lume, locul 32 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 200 din lume la Limbi Moderne, primele 300 la limba și literatura engleza, primele 300 la matematică, primele 400 la chimie, primele 400 la fizică, primele 400 la științele vieții, primele 400 la arte și umanioare, primele 500 la informatică și calculatoare UBB – locul 36 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 150 din lume la Limbi Moderne, primele 250 la matematică, primele 500 la informatică și calculatoare UAIC Iași - locul 49 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 250 din lume la Limbi Moderne Universitatea de Vest din Timișoara - locul 59 în regiunea Europa de Est + Asia Centrală, între primele 200 din lume la Limbi Moderne, între primele 500 la informatică și calculatoare În clasamentul pe zona geografică Emerging Europe & Centra...

Pentru orice om de rând, cifrele vehiculate în jurul corupților din România sunt paralizante. Milioane, miliarde, etc. Se vorbește de căpușarea bugetelor, ca regulă, cu câte 10% din fiecare contract, sau și mult mai mult. Economia subterană a României reprezintă, conform experților , aproape 30% din PIB. În acest context, opinia publică urăște sincer și visceral corupții. Îi socotim în general, pe ei și pe înaintașii lor, principalii vinovați pentru faptul că suntem atât de puțin față de ceea ce am putea fi. Stop. Duș rece, graficul de mai jos – PIB per cap de locuitor în România față de alte câteva țări (sursa:  © TrendEconomy.com ) . PIB-ul României este așadar relativ constant de mai mult de 30 de ani, și la distanță enormă de cel al Germaniei, adică de un reper la care probabil, conștient sau nu, asumat sau nu, aspiră mulți dintre noi. Dacă cineva ar elimina brusc din economia României toată corupția, evaziunea fiscală, și alte elemente ale economiei subterane, ...

Conform WIPO (World Intelectual Property Organization, forul internațional de specialitate în problema brevetelor de invenție și a proprietății intelectuale în general) România este pe locul 36 în lume din punct de vedere al cererilor de brevet de invenție depuse la nivel național de către cercetătorii locali, și pe locul 51 la brevete depuse de ei în străinătate (date din 2013). Aceeași organizație marchează faptul că din punct de vedere al PIB România este pe locul 44 din lume, iar din punct de vedere al populației este pe locul 58. Numărul brevetelor este deci în simplă și nespectaculoasă concordanță cu mărimea populației și cu cea a economiei. De asemenea, numărul de brevete active, sau numărul de mărci înregistrate, plasează România undeva ușor mai sus de locul 40 - deci ușor mai bine decât ne-am aștepta pe baza PIB sau a mărimii populației. Din 2010 încoace, numărul cererilor de brevet depuse de România atât intern cât și în străinătate este în creștere continuă - păstrându-se...

Figura de mai jos arată evoluția bugetului sănătății din România, comparativ cu cele ale unor țări din regiune, și al uneia de mărime apropiată din vestul Europei (sursa: © TrendEconomy.com ). Se vede că România se păstrează foarte aproape de celelalte țări din Europa de Est (inclusiv Cehia, privită de mulți ca un model de urmat între est-europeni), ba chiar stă ușor mai bine decât Polonia (una dintre cele mai puternice și performante economii din zonă). Din acest punct de vedere, nu pare că bugetul sănătății este mai neglijat azi la noi decât la alții. De asemenea, orice plan de majorare semnificativă a bugetului peste nivelul procentual actual ar însemna o măsură nemaivăzută în Europa de Est – ci doar mai la vest, în Olanda de exemplu. Se mai poate nota, oricum, și aspectul pozitiv că procentul alocat sănătății din bugetul guvernamental s-a dublat în perioada 1998-2003 – adică pe o perioadă în care cam toate forțele politice din România s-au succedat la guvernare, ceea c...

Sursa: Silaghi-Dumitrescu, Radu . Evaluarea academică: între numerologie şi substanţă . In EDUCAŢIA  ŞI  CERCETAREA ROMÂNEASCĂ - Starea  prezentă  şi perspectiva, Editura Casa Cartii de Stiinta 2018, Buccuresti, Romania Introducere În evaluarea academică actuală este comod și util să se facă apel la indicatori numerici ai performanței. Ei oferă informații instructive asupra evoluției performanței la nivel macro (național, instituțional) și în parte și la nivel micro (departamente, indivizi). Câteva ilustrări ale unor astfel de aplicații sunt prezentate în cele ce urmează pentru cazul României în raport cu alte țări. Pe de altă parte, în spiritul Manifestului de la Leiden, în afară de cazuri excepționale sau de încercări de radiografiere sistemică, evaluarea individuală a cercetătorilor trebuie în opinia noastră să se oprească înainte de a plasa întreaga activitate a individului sub masca unui singur indicator numeric (sau chiar a câtorva astfel de indicato...