O petiție și un neadevăr despre cercetarea științifică (I)

La începutul lui 2017 Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a fost separat în două Ministere. O petiție circulă de ceva vreme împotriva acelei separări (Ministerul Cercetării și Inovării de cel al Educației), plus pe alte două subiecte mai vag definite - adunând ~1000 de semnatari. Mai nou, petiția are și rezumat-afiș, în care scrie mai pe scurt că „suntem singura țară din Europa în care Educația și Cercetarea au fost separate”. Această afirmație este neadevărată, după cum se poate verifica printr-o scurtă incursiune pe Wikipedia; iată realitatea:

Ministere separate pentru Educație și respectiv Cercetare/Inovare (cu observația că "minister" poate avea înțeles divers în unele țări) se găsesc în Europa la

UE (Comisia Europeană): Education, Culture, Youth and Sport și respectiv Research, Science and Innovation

Marea Britanie: Education și respectiv Business, Energy and Industrial Strategy

Austria: Education și respectiv Science, Research and Economy și respectiv Transport, Innovation and Technology

Cehia: Science and Research și respectiv Education, Youth and Sports

Albania: Innovation and Public Administration și respectiv Education and Sport

Muntenegru: Education și respectiv Science

Danemarca: Children, Education and Gender Equality și respectiv Ministry of Higher Education and Science

Irlanda: Education and Skills și respectiv Jobs, Enterprise and Innovation

Luxemburg: Higher Education and Research și respectiv National Education, Childhood and Youth

Polonia: National Education și respectiv Science and Higher Education

Portugalia: Education și respectiv Science, Technology and Higher Education

Ministere unice dedicate educației și cercetării

Rusia, Ucraina, Armenia, Croația, Georgia, Letonia, Lituania: Education and Science (sau Science and Education)

Franţa: National Education, Higher Education and Research

Germania, Estonia, Suedia, Norvegia, Italia: Education and Research (and University)

Serbia: Education, Science and Technological Development

Ministere unice care includ și Sportul, Cultura, Religia, Munca sau Afacerile Externe

Cipru: Education and Culture

Grecia: Education, Research and Religious Affairs

Islanda, Olanda: Education, Science and Culture

Liechtenstein: Foreign Affairs, Education and Culture

Malta: Education and Employment

Slovacia: Education, Science, Research and Sport

Slovenia: Education, Science and Sport

Spania: Education, Culture and Sport

Japonia: Education, Culture, Sports, Science, and Technology

Fără minister explicit al cercetării

Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Moldova – doar Minister al Educației

Fără minister explicit al Educației sau Cercetării

Belgia, Bosnia & Herțegovina, Ungaria, Elveția

Apoi, lista țărilor non-UE care au separat un minister al științei sau al cercetării (https://en.wikipedia.org/wiki/Ministry_of_Science, sau alte surse), sau care nu îl au definit ca atare dar nici ca parte a Ministerului Educației, include: Argentina, Brazilia, Canada, China, India, Israel, Coreea de Sud, Turcia, SUA.

Observația legitimă, pe care petiția o face în textul original dar o pierde în rezumatul „pentru publicitate”, este că într-adevăr chiar și în țările unde Cercetarea/Inovarea e separată de Educație ea rămâne legată de Educația Superioară/Universitară. Deocamdată însă nu există dovezi că noile structuri din România sunt formal diferite de cele ale UE sau ale Austriei sau ale Cehiei în sensul de a deconecta complet cercetarea de universități. Demersul petiției poate fi salutat pentru că atrage atenția asupra unor detalii organizatorice importante care încă nu sunt clarificate public. Un Minister al Cercetării și Inovării poate fi oare cea mai bună/eficientă soluție pentru cercetători? Probabil că răspunsul depinde mai mult de performanța administratorilor din Minister decât de etichetele care se lipesc pe ușile birourilor. Personal, spun de multă vreme că trebuie să căutăm soluții în aplicarea/respectarea mai sistematică a principiilor și a legilor și a regulamentelor și a mecanismelor instituționale, decât în schimbarea lor.

Ceea ce putem dezavua ferm este neadevărul dorit-educativ din „rezumatul-afiș” al petiției citate, că am fi „singura țară din Europa în care Educația și Cercetarea au fost separate”. Desigur, intențiile autorilor sunt generoase: să simplificăm afirmația ca să o înțeleagă toată lumea – fără să mai lungim/complicăm cu Educația Superioară, Inovarea, Universitățile, UEFISCDI, ANCS, CNESTDI, CNATDCU, ARACIS, CNCS sau alte cuvinte complicate. Există însă o diferență între a simplifica și a denatura. În opinia mea pe neadevăruri nu se poate construi nimic adevărat, nimic durabil. Minciuna este toxică și atât, indiferent cine o spune și ce alibi nobil își caută.

Este trist și dezarmant să vedem elitele cercetării recurgând la neadevăruri pentru a-și susține o opinie publică. Este trist și dezarmant și să îi vedem pe aceia, foarte mulți, din aceleași elite, care acceptă și propagă neadevăruri doar pentru că „așa scrie pe net” sau „așa ni s-a spus de către colegi” – fără să verifice informația. Oare ce speră acele elite de la restul țării în materie de maturitate politică și alfabetism funcțional, când ei înșiși sunt atât de superficiali ori de dispuși la rabat de la adevăr în beneficiul ego-ului (fie el personal, fie de grup profesional ori politic)?