Proiect de lege privind Consiliul Național de Etică în Folosirea Publică a Datelor Științifice

Am vorbit repetat despre nevoia de a opri excesele de pseudoștiință din spațiul public de la noi. A te văita despre cât ne e de rău... nu prea folosește și în plus e nevoie și de talent. Aș propune mai degrabă soluții. Una dintre ele ar putea fi înființarea de autorități specializate în cadrul CNA, al universităților, al asociațiilor de presă etc; în străinătate există așa ceva. Sau, inițial o autoritate consultativă unică. Drept pentru care vă prezint ciorna de proiect de lege de mai jos, în speranța că ea poate servi drept punct de plecare pentru ceva util. Poate pentru un proiect de lege adevărat, poate pentru mai puțin – măcar ca prilej de a ne analiza fiecare atitudinea față de adevăr și toleranța față de (auto) amăgire, manipulare sau dezinformare. L-am prezentat deja câtorva colegi din diverse medii; sper ca, beneficiind de contribuțiile dânșilor și ale altora (inclusiv ale dumneavoastră), să meargă mai departe.

Proiect de lege privind Consiliul Național de Etică în Folosirea Publică a Datelor Științifice

Expunere de motive:
Creșterea marcantă a accesului la mass-media și la mijloacele de informare în general, atât din perspectiva de consumator cât și din cea de generator de informații, este sancționată de o bună parte a societății drept o tară sau un dezavantaj al progresului. Anume, se impută diseminarea necontrolată de informații false, cu costuri sociale, financiare și de siguranță sau securitate publică nedorite și adesea necontrolabile. Între informațiile false cu astfel de costuri se numără și acelea care fac apel la presupuse date sau descoperiri științifice – folosind o presupusă validare academică/științifică drept argument pentru susținerea unor fapte nereale și stimularea unor acțiuni cu caracter adesea toxic, uneori imoral, uneori ilegal și uneori cu amenințare la siguranța și sănătatea publică. Formulări precum „studiile au arătat” (fără a se spune care studii și cu ce credibilitate), „curăță de trei ori mai bine” (fără a se spune mai bine decât ce și fără a se oferi dovezi), „viitor câștigător de premiu Nobel”, „alimentul care previne orice cancer”, „toate vaccinurile sunt nocive”, „LGBT este o boală”, „dacii aveau tunele până în Egipt și ADN de extraterestru”,  „românii/țiganii/arabii/etc sunt genetic inferiori” sunt ubicue în discursul public de la noi și nu numai. Ele au constituit baze pentru ridicarea unor eșafodaje publice stimulând impostura, sau pentru escrocherii vizând buzunarele consumatorilor, sau pentru intoxicarea climatului social, sau pentru sabotări ale actului medical ce au dus la efecte irecuperabile sau ireversibile asupra sănătății și vieții unor cetățeni.
Controlul unor astfel de derapaje este prevăzut în lege prin intermediul instituțiilor statului de drept dar și al unor foruri specializate precum Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Serviciul Român de Informații, asociațiile jurnaliștilor și altele. De asemenea, în probleme de știință și cultură forul cel mai înalt este Academia Română. Totuși, fiecăreia dintre instituțiile citate fie îi lipsesc unele dintre atribuțiile necesare pentru a limita la nivel larg aceste fenomene negative, fie nu dețin specialiști în verificarea veridicității unor afirmații cu caracter științific, fie nu au atribuții în toate zonele mass-media și de discurs public, fie nu au în obiectul activității subiectele științifice, fie au un statut prea specializat sau prea înalt pentru a servi drept instituție tehnică și consultativă pentru actori sociali diverși ca interes, anvergură, prestigiu sau seriozitate. În acest context, prezentul proiect propune un for consultativ ale cărui rezoluții să poată fi folosite în munca autorităților executive și adminstrative sau asociațiilor citate, dar și a altora – inclusiv sau în primul rând a cetățeanului/contribuabilului.
Problema nu este specifică sau unică nici pe departe societății noastre. Diverse alte țări au identificat-o și au încercat să găsească soluții, niciuna perfectă. Spre exemplificare se poate urmări istoria activă dar sinuoasă a unor organizații precum Parliamentary Office of Science and Technology și Independent Press Standards Organisation din Marea Britanie.
Se poate anticipa în primul rând un rol educativ și informativ al forului nou-înființat; de aceea se propune un rol absolut consultativ. În funcție de măsura în care actorii din spațiul public vor lua sau nu în serios autoritatea forului, dar și în funcție de măsura în care el va putea dovedi că funcționează la standardele de implicare socială, de echilibru și echidistanță așteptate, se pot lua în discuție pe viitor și abordări mai coercitive – în limita respectării drepturilor și libertăților cetățenești (în primul rând cele la opinie și informare, respectiv evitarea înființării unei instituții de cenzură). În forma actuală, nu se prevăd pentru forul nou-înființat mecanisme de sancțiune administrativă sau financiară; se așteaptă însă ca instituțiile colaboratoare (universități, ministere, consilii sau asociații independente etc) să fie stimulate să urmărească problematica mai îndeaproape și să găsească mecansime de autoreglare mai eficiente, eventual și cu sprijinul acestei instituții. Nu în ultimul rând, este posibil ca unele situații să se dovedească de dezinformare publică să se dovedească a fi de resortul Justiției – caz în care s-ar veni în sprijinul acesteia.
În forma propusă, forul va fi dominat de reprezentanți ai mediului academic dar va avea și participanți din partea unor instituții-cheie ale statului. Se dorește ca toți acești membri să îndeplinească standarde morale și științifice la nivel înalt potrivit interpretărilor naționale și internaționale. În plus, forul este deschis, prin intermediul calității de membru asociat, pentru orice expert, orice cetățean, orice instituție sau asociație care au sau își asumă un interes în comunicarea publică a datelor științifice. Sunt prevăzute mecanisme care să evite controlul politic. De asemenea, mecanisme care să evite sinecurizarea instituției. De asemenea, mecanisme care să evite abuzurile din partea membrilor.
            Prin urmare, propunem:

A.        Definire şi atribuţii
Art. 1. Consiliul Național de Etică în Folosirea Publică a Datelor Științifice (CNEFPDS) este o organizație non-guvernamentală de interes public independentă, cu rol consultativ.
Art. 2. CNEFPDS are ca misiune urmărirea modului în care informațiile științifice sunt reflectate în spațiul public pe teritoriul României în relație cu cetățenii români, cu scopul de a descuraja, preveni și corecta situațiile în care datele științifice sunt folosite fraudulos în mass-media, inclusiv și mai ales acele situații în care se citează ca adevăruri general acceptate unele date științifice nereale sau neverificate în scopul obținerii de foloase materiale sau de imagine.
Art. 3. CNEFPDS oferă puncte de vedere punctuale și propuneri de strategii către forurile abilitate să reglementeze și să implementeze reglemente sau legi în problemele comunicării și cercetării științifice. Aceste foruri includ dar nu se limitează la:
  1. Comisiile de profil (știință, cercetare, mass-media, cultură) ale Parlamentului
  2. Ministerele Educației, Cercetării, Culturii, Justiției, Sănătății, Mediului, Societății Informaționale
  3. Consiliul Național al Audiovizualului
  4. Asociațiile de profil ale jurnaliștilor
Art. 4. CNEFPDS nu are atribuții și nu poate fi folosit în controlarea sau în favorizarea controlării politicilor editoriale ale instituțiilor de presă, în cenzurarea libertății de exprimare sau în controlul politic al unor instituții sau cetățeni.

B.        Organizare şi mandat
Art. 5. CNEFPDS este alcătuit din profesioniști cu activitate recunoscută în mediul științific și/sau de comunicare publică.
Art. 6. CNEFPDS este format din:
  1. membri titulari
  2. membri asociați
  3. personal administrativ
Art. 7. Membrii titulari ai CNEFPDS sunt numiți de organizații și asociații de profil după cum urmează:
  1. Opt membri din partea Academiei Române (membri, membri corespondenți sau alte persoane ale căror realizări și capacități academice/științifice sunt apreciate de către instituție a fi potrivite)
  2. Opt membri din partea Consiliului Rectorilor universităților din România, cu activitate științifică la vârf demonstrată conform standardelor naționale și internaționale și care au sau au avut dreptul de conducere de doctorat
  3. Trei membri din partea institutelor de cercetare științifică din România, propuși de către Consiliul Național al Cercetării Științifice, cu activitate științifică la vârf demonstrată conform standardelor naționale și internaționale și care au sau au avut dreptul de conducere de doctorat
  4. Un membru din partea Colegiului Medicilor din România, deținând cel puțin titlul de doctor în științe
  5. Un membru din partea Consiliului Național al Audiovizualului
  6. Un membru din partea Consiliului Superior al Magistraturii
  7. Un membru din partea Guvernului României, deținând cel puțin titlul de doctor în științe
  8. Un membru din partea Președinției României, deținând cel puțin titlul de doctor în științe
  9. Un membru din partea Parlamentului României, deținând cel puțin titlul de doctor în științe
Art. 8. Calitatea de membru titular se acordă în scris de către instituțiile numite la Art. 6 pentru un mandat de câte doi ani, prin proceduri interne care nu sunt controlate de către CNEFPDS dar implică acordul scris al membrului desemnat. Membrii desemnați de către instituțiile cu expertiză în cercetarea științifică vor fi supuși suplimentar criteriilor de eligibilitate și compatibilitate etică specifice Consiliilor consultative ale Ministerelor de specialitate - CNATDCU și CNCS.
Art. 9. Calitatea de membru titular se poate pierde prin:
  1. Expirarea mandatului de doi ani, dacă acesta nu este reînnoit
  2. Demisie
  3. Absența de la mai mult de șase ședințe ordinare ale CNEFPDS pe parcursul unui singur an sau neparticiparea la mai mult de șase consultări electronice scrise
  4. Retragerea sprijinului de către instituția care a făcut numirea
  5. Existența unui verdict rămas definitiv de încălcare a eticii profesionale din partea unui for specializat (comisie de etică a unei universități sau națională, comisii de etică ale asociațiilor profesionale de care aparține membrul); calitatea de membru CNEFPDS nu atrage imunitate în fața comisiilor de etică profesională și științifică indicate de lege și de regulamentele interne ale profesiilor și instituțiilor în care activează membrii CNEFPDS
  6. Condamnare penală
Art. 10. Deciziile CNEFPDS:
  1. Sunt luate de către membrii titulari prin vot
  2. Au caracter obligatoriu pentru membrii titulari CNEFPDS însă doar caracter de recomandare pentru membrii asociați și pentru oricare alte părți interesate
  3. Se circumscriu modului de reflectare a datelor științifice în discursul public, vizând obligativitatea prezentării de dovezi și reflectarea echilibrată a teoriilor și descoperirilor științifice, cu acoperirea echilibrată a argumentelor și contraargumentelor
  4. Nu pot viza cenzura sau controlul politicii editoriale (inclusiv alegerea subiectelor și ponderea acordată tratării acestora), de resurse umane, de orientare politică, sau orice altă formă de ingerință în activitatea membrilor asociați sau a unor terțe entități
Art. 11. Statutul de membru asociat:
  1. Poate fi acordat de către CNEFPDS în urma unei invitații a CNEFPDS sau a unei cereri formulate de către cei interesați, pentru: asociații, instituții, persoane fizice sau persoane juridice care au experiență și/sau obiect de activitate cercetarea științifică, diseminarea informației științifice inclusiv cu relevanță pentru securitatea națională, mass-media.
  2. Pentru entitățile de la punctul 1, statutul se acordă și se retrage prin votul membrilor titulari
  3. Este acordat din oficiu instituțiilor care fac nominalizări de membri titulari potrivit Art. 6
  4. Permite prezența la ședințele plenului CNEFPDS și participarea la dezbaterile acestuia
  5. Implică asumarea voluntară și implementarea principiilor și deciziilor CNEFPDS, în limita legii, inclusiv acolo unde acestea implică modificări de regulamente, coduri deontologice sau alte proceduri interne ale membrilor asociați
  6. Încetează în urma oricăreia dintre următoarele:
i. decizie unilaterală de retragere
ii. decizie prin vot a membrilor titulari ai CNEFPDS în urma constatării încălcării repetate și intenționate a recomandărilor CNEFPDS
  1. Pentru persoanele juridice, asociațiile și alte instituții membre asociate, se exercită prin intermediul câte unei persoane de contact care le reprezintă în relație cu CNEFPDS
  2. Se recomandă a fi folosit ca o marcă de calitate în relație cu publicul sau cu alte instituții
Art. 12. CNEFPDS este condus de un președinte (ales dintre membrii desemnați de către Academia Română) și de către patru vicepreședinți acoperind ca experiență domenii științifice diferite. Desemnarea se face prin votul membrilor titulari. Președintele împreună cu vicepreședinții alcătuiesc Colegiul Operativ al CNEFPDS.
Art. 13. Mandatul președintelui și vicepreședinților este de un an.
Art. 14. Personalul administrativ și suportul tehnic, administrativ și financiar al CNEFPDS (inclusiv un Secretariat) este asigurat de către Guvernul României prin Ministerul care are în atribuții cercetarea științifică, în condiții similare celor asigurate Consiliilor consultative ale acestui Minister.
Art. 15. Fac obiectul activității CNEFPDS documentele și declarațiile publice documentate scris, audio și/sau în imagini care, cumulativ:
  1. Pretind a exprima sau descrie descoperiri sau dezvăluiri verificate științific fără a prezenta dovezi sau fără a explicita caracterul de ipoteză împotriva căreia există contraargumente (acestea din urmă fiind obligatoriu a fi prezentate), ci afirmându-le ca adevăruri verificate
  2. i. aduc prin dezinformare sau informare incompletă avantaje semnificative financiare sau de imagine sau politice autorilor afirmațiilor ori celor care propagă acele afirmații, sau
ii. aduc atingere securității cetățenilor prin subminarea campaniilor sau activităților legate de sănătatea și securitatea publică, sau
iii. Promit, anunță sau prognozează ca sigură acordarea de premii/distincții internaționale sau naționale prestigioase (din categoria premiilor unei Academii naționale precum Academia Română sau cele echivalente, sau, în domeniul premiilor internaționale, din categoria premiilor Fields, Nobel, Wolf și altele) în absența unui anunț explicit al forurilor (sau membrilor forurilor) care acordă acele premii, sau în absența unor propuneri sau estimări publice din cadrul unor foruri profesionale de specialitate prestigioase.
Art. 16. Nu fac obiectul activității CNEFPDS:
  1. Documentele interne ale oricărei instituții, dacă ele nu sunt deja prezente în spațiul public
  2. Comentariile care exprimă explicit o opinie, indiferent de valoarea sau gradul de încredere științifică pe care îl are acea opinie
  3. Articolele din reviste științifice de specialitate cu referenți, dacă acele articole sau reviste se încadrează explicit în standardele de evaluare folosite de autoritățile naționale în domeniul cercetării științifice prin intermediul Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU)
  4. Cărțile publicate la edituri prestigioase, lista acestor edituri fiind întocmită de CNEFPDS (ex., Editura Academiei Române)

  1. Proceduri
Art. 17. CNEFPDS formulează analize și decizii în baza următoarelor tipuri de documente sau cerințe:
  1. Autosesizare, la inițiativa unuia dintre membrii titulari, formulată în timpul unei ședințe sau, între ședințe, formulată în scris către Secretariatul CNEFPDS
  2. Sesizare scrisă din partea unor terți
  3. Solicitare de informare din partea unor membri asociați
  4. Întocmirea unui raport anual de activitate, pentru uz intern și pentru uzul membrilor asociați.
Art. 18. Sesizările trebuie să includă indicații clare și lipsite de echivoc asupra declarației de analizat.
Art. 19. Colegiul Operativ al CNEFPDS analizează sesizările și decide dacă se întrunesc condiții minimale pentru a fi discutate. Nu pot fi puse în discuția CNEFPDS sesizări care:
  1. Nu sunt formulate în limbaj decent
  2. Nu conțin dovezi clare despre existența afirmațiilor de analizat
  3. Nu îndeplinesc condițiile de la Art. 15
  4. Îndeplinesc condițiile de la Art. 16
Art. 20. CNEFPDS se întrunește lunar în ședințe ordinare, anunțate public cu 5 zile lucrătoare în avans. Ședințele sunt legal constituite prin prezența majorității simple a membrilor titulari, iar deciziile se iau cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.
Art. 21. Ședințele sunt conduse de către președintele CNEFPDS sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinți.
Art. 22. Președintele își poate delega atribuțiile către unul dintre vicepreședinți, în situații speciale.
Art. 23. Membrii asociați, dar și membri ai publicului, pot asista la ședințe și pot lua cuvântul, în limitele oferite de către președintele de ședință.
Art. 24. Pentru situații urgente, CNEFPDS poate lua hotărâri prin consultări electronice scrise, astfel:
1. Consultarea durează 5 zile lucrătoare sau până se acumulează o majoritate simplă de voturi
2. Nu se poate convoca mai mult de o consultare pe zi.
3. Membrii asociați vor fi informați asupra consultării, având posibilitatea să transmită prin intermediul președintelui CNEFPDS opinii și observații
Art. 25. Sesizările sunt rezolvate prin rezoluții scrise ale CNEFPDS. Rezoluțiile:
  1. Se redactează de către unul dintre membrii CNEFPDS, desemnat prin vot, pe parcursul ședinței sau, dacă este nevoie, ulterior acesteia; dacă este nevoie (în funcție de specificul problemei sau de numărul de solicitări) autorul propunerii de rezoluție poate face apel la opiniile unor alți specialiști; aceștia din urmă pot accede la statutul de membri asociați ai CNEFPDS
  2. Sunt supuse votului plenului CNEFPDS
  3. Explicitează:
i. care au fost abaterile constatate
ii. numesc, separat, persoanele sau instituțiile care au generat abaterea și pe cele care au propagat-o
  1. Diferențiază între între autorii de date sau afirmații legitime și respectiv manipularea datelor sau afirmațiilor de către terți
  2. Nu formulează judecăți absolute de adevăr ci indică dacă (și respectiv modul în care) afirmațiile citate induc publicul în eroare în sensul Art. 2
  3. propun modalități de soluționare sau corectare a afirmațiilor
  4. Au caracter consultativ pentru membrii asociați și pentru terți
  5. Se afișează public pe o pagină de internet dedicată și se comunică în scris celor interesați sau implicați
  6. Pentru membrii asociați, rezoluțiile CNEFPDS constituie opinia unor experți și pot forma baza unor hotărâri proprii, fie ca atare fie în baza unor protocoale încheiate în acest scop cu CNEFPDS
Art. 26. Rezoluțiile pot fi contestate în scris de către oricare dintre persoanele sau instituțiile vizate, în termen de trei zile de la eliberare sau oricând apar date relevante noi. Contestațiile:
  1. Se depun la Secretariatul CNEFPDS
  2. Se pun în discuția plenului și se soluționează/finalizează pe aceleași căi ca și sesizările, dar redactate (implicit analizate primar) de către alți membri decât cei care au redactat rezoluția inițială
  3. Sunt admisibile o singură dată în termenul de trei zile; dacă sunt depuse ulterior prin invocarea unei noi dovezi, acea dovadă poate fi invocată într-o singură contestație

  1. Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 27. Prezentele prevederi intră în vigoare la data promulgării legii.
Art. 28. Instituțiile vizate asigură condițiile pentru întrunirea CNEFPDS (definire aparat administrativ, nominalizări membri trimise către Secretariatul CNEPFDS) în termen de maximum 60 de zile de la promulgarea legii.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu, Bucureștiul nu fură banii Transilvaniei

...cu număr. 67.

Luați lumină și funie